Feedback-ul pozitiv al tulgheșenilor în privința cursurilor de karate pentru copii, se materializează cu ajutorul primăriei

Articol disponibil în: Magyar Română

Karate, mai mult decât un sport, înseamnă, educație, disciplina, respect! Primarul Marcel Vancu, cel care a avut inițiativa de a da posiblitatea copiilor tulgheșeni să învețe tehnici de luptă în scop de apărare, informează că toate amănuntele pot fi aflate de cei interesați la prima întâlnire care va loc luni 10 septembrie, ora 17.30! 

Am purtat o discuție cu antrenorul de Karate, împreună cu doamna direcor al Școlii din Tulgheș și am decis să ne apucam de treabă. Pentru început, se pot înscrie toți cei care-și doresc, contra cost desigur, de doua ori câte două ore în fiecare săptămână. În viitorul apropiat Primăria Tulghes va premia performanța, va asigura baza materială necesară antrenamentelor și suntem dispuși în organizarea unor competiții locale, zonale și chiar naționale.

Karate-dō este o artă marțială japoneză introdusă în Japonia (și ulterior în lume) din Okinawa în 1922. În japoneză kara înseamnă gol, te înseamnă mână iar dō înseamnă cale, rezultatul fiind calea mâinii goale. În karate se utilizează lovituri cu mâinile și picioarele, blocaje, secerări, prize, proiectări fiind un stil extern de luptă, conform Wikipedia.

Există numeroase stiluri de karate, diferite prin tehnicile de luptă și principiile strategice pe care le folosesc. De exemplu, Shotokan folosește atacuri lungi, din mișcare, punând accent pe viteză, mobilitate, suplețe, în timp ce în Goju-ryu se folosesc atacuri și blocaje scurte, fără deplasare, accentul fiind pus pe forță. Toate stilurile folosesc două exercții de bază: kata (set de tehnici prestabilite mimând lupta cu adversari imaginari) și kumite (lupta cu adversar real). În karate sportiv se organizează competiții de kata și de kumite.
Locul în care se practică karate (sala de antrenament) se numește dojo. Termenul este folosit și în cazul altor arte marțiale japoneze.

Practicantul de karate se numește karateka (kara-te ka). În funcție de nivelul de pregătire, în urma unui examen, practicantului i se acordă grade. Gradele inferioare (descrescătoare, de la 10 la 1) se numesc kyu. Gradele superioare (crescătoare, de la 1 la 12) se numesc dan. Fiecărui grad îi corespunde o centură de o anumită culoare. Sistemul de culori poate fi diferit de la un stil la altul, dar culorile de bază sunt albă, galbenă, portocalie(rosie) aka , verde, albastră, maro (pentru kyu), neagră, pentru dan, cu un număr de trese transversale corespunzător gradului dan.