Foștii miniștri ai Mediului au analizat reușitele și neîmplinirile perioadei 1990-2015 în domeniul protecției mediului

Articol disponibil în: Română

În România se poate vorbi despre protecția mediului doar de 25 de ani, primele instituții în acest domeniu fiind înființate în anul 1990. Atunci și-a început activitatea actualul Minister al Mediului și autoritățile aflate în subordinea acestuia care răspund, de asemenea, și de domeniul gospodăririi apelor și meteorologie.

Cu prilejul acestei aniversări, Asociația Română de Mediu, împreună cu Asociației Planeta Verde, au organizat luni, 18 ianuarie, la Opera Națională din București, un eveniment de celebrare a succeselor obținute în ultimii 25 de ani în domeniul protecției mediului.

La întâlnire au participat, alături de actualul ministru al Mediului, Cristiana Pașca Palmer, zece foști miniștri de resort, printre care s-au aflat și Borbély László, respectiv Korodi Attila. Ei au vorbit despre realizările lor din perioada mandatelor, dar și despre eventuale eșecuri.

„După momentul aderării la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, nu a mai trebuit doar să ne conformăm condițiilor prevăzute în cadrul procesului de aderare, ci a trebuit să ne comportăm, din prima zi, ca o țară membră UE. A fost nevoie de experți și de societatea civilă pentru că, altminteri, an de an, în cele trei mandate pe care le-am avut, nu am fi reușit să reacționăm la nevoile societății și să ne achităm de îndatoririle noastre. De la Roșia Montană și până la acordul adoptat de Conferința de la Paris în privința schimbărilor climatice, singurul nostru sprijin a fost conștiinciozitatea celor care activează în domeniu, întrucât instituțiile statului, împreună cu cei care aveau interese contrare, au acționat, deseori, în așa fel încât mai degrabă să slăbească sistemul instituțiilor de protecție a mediului, nicidecum să-l întărească. Sunt bucuros că am avut șansa de a mă alătura acestei activități și acestor eforturi”, a declarat Korodi Attila.

Borbély László, ministru al Mediului între anii 2009 și 2012, a arătat că în cei aproape 3 ani ai mandatului său a trebuit să se confrunte cu nenumărate provocări, cea mai dificilă dintre acestea fiind proiectul minier de la Roșia Montană. El a spus că nu regretă faptul că nu a emis, ca ministru, autorizațiile, deoarece în forma pe care o avea atunci proiectul, aspectele negative erau mai numeroase decât cele pozitive.

„Sunt mândru de programele pe care le-am inițiat în cadrul Fondului de Mediu, programe datorită cărora, numai în timpul mandatului meu de ministru, am retras din circulație, prin programul Rabla, 300 de mii de autovehicule poluante.  În cadrul programului Casa Verde, am aprobat ajutorul de stat în valoare de 6.000 de lei pentru 42 de mii de familii, bani care au făcut posibilă achiziționarea unor sisteme de încălzire bazate pe energie regenerabilă”, a spus  Borbély László la gala festivă de la Opera Națională.

El a adăugat că a fost o onoare faptul că, în calitate de ministru al Mediului și Pădurilor, a ocupat, timp de un an, funcția de președinte al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă. El a arătat că, în cele 12 luni ale mandatului său în această funcție, Comisia a organizat numeroase manifestări și au fost elaborate numeroase publicații.

„De atunci, am preocupări active în domeniul Dezvoltării Durabile. Am convingerea că viitorul planetei noastre depinde de măsura în care vom ști să educăm generațiile viitoare în spiritul conștientizării ecologice, precum și de măsura în care vom reuși să creăm cadrul juridic care să facă posibilă adoptarea legilor necesare pentru dezvoltarea durabilă. În prezent, omenirea încearcă să obțină profituri din orice: din păduri, din ape, din resursele naturale de energie, fără să aibă, însă, grijă de toate acestea. Dacă această exploatare va continua în ritmul actual, în anul 2050 vom avea nevoie de o nouă planetă, pentru că cea pe care o avem acum nu va mai putea face față necesităților”, a subliniat Borbély László în intervenția sa

Editat de Biroul de Presă al UDMR