FUEN atacă România?!

Articol disponibil în: Magyar Română

Peste 200 de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din Europa se reunesc în aceste zile la Cluj-Napoca în cadrul Congresului anual al FUEN – Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene. Dezbaterile debutează joi dimineaţa şi vizează teme legate de drepturile minorităţilor naţionale, problemele acestora, autonomia, dar şi despre contribuţia minorităţilor la patrimoniul cultural European. Printre participanţi se numără Navracsics Tibor, comisar european pentru Educație, cultură, tineret și sport., dar şi reprezentanţi din Catalonia, Scoţia, Belgia şi Slovacia.
Uniunea Federativă a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities) constituie un organism umbrelă pentru alte 90 de organizații membre care militează pentru drepturile minorităților autohtone etnice din Europa. FUEN a fost înființată în 1949, odată cu Consiliul Europei. Președintele acestei organizații este în prezent Lorant Vincze, secretar internațional al UDMR și reprezentantul Președintelui UDMR la Bruxelles. De asemenea, vicepreședintele FUEN este Daniel Alfreider, vicepreședinte și la Partidului Poporului în Tirolul de Sud.
Alegerea României ca ţară şi a municipiului Cluj-Napoca drept loc de desfăşurare a acestui congres poate fi o oportunitate pentru cei 200 de participanţi la reuniune de a prelua modele din cel sistemul de protecţie a minorităţilor oferit de statul român, considerat a fi cel mai avansat din Europa.
Primul model de garantare a drepturilor minorităţilor naţionale şi de multiculturalism ar fi chiar municipiul Cluj-Napoca, gazda congreuslui minorităţilor naţionale din Europa. Acest oraş a reuşit să creeze prin măsurile luate în ultimii ani un cadru extrem de avansat care permite protejarea şi în acelaşi timp afirmarea identităţii fiecărei etnii, asa cum se precizează și in mesajul de salut adresat participantilor la congresul FUEN de primarul Emil Boc. Ca exemplu, maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administrației locale, iar zeci de străzi din oraș poartă numele oamenilor reper din cultura și arta maghiară. Totodată, în Cluj-Napoca se poate învăța în limba maghiară, germană și nu numai la toate nivelurile. Pe de altă parte, numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent din partea autoritatilor locale si centrale pentru a-și organiza activitățile iar o parte dintre monumente sunt dedicate memoriei celor care și-au pus amprenta pe dezvoltarea națiunii maghiare. Tot Cluj-Napoca este singurul oraș din Romania cu două teatre și opere (română si maghiară), iar în aceste zile autorităţile locale au trecut la amplasarea de plăcuţe multiligve la intrările în oraş. Toate acestea nu au făcut decât să contribuie la dezvoltarea multiculturalismului şi a diversităţii în inima Transilvaniei. Cât priveşte sistemul de protecţie al minorităţilor naţionale oferit de România acesta a fost dat de nenumărate ori ca exemplu in interiorul Uniunii Europene, fiind considerat cel mai avansat la nivel european. Astfel, minorităţile din ţara noastră, care constituie un procent de 10 la sută din totalul populaţie, pot studia în limba proprie la toate nivelurile, îşi pot utiliza limba în raport cu administraţia locală şi justiţie iar mai nou a fost introdus acest drept şi la nivelul sistemului de sănătate.
Etnicii maghiari pot sa se adreseze in justitie in limba materna ori sa beneficieze de traducere. Mai mult, toate minorităţile naţionale din România au reprezentanţi în Parlamentul României iar numeroşi membri ai acestora deţin funcţii cheie în stat. La nivel local, in prezent, primariile sunt conduse de etnici maghiari, indeosebi in localitatile cu populatie mixta, iar cinci judete din Romania sunt administrate de etnici maghiari ce provin din randul UDMR. Tot pentru a veni în sprijinul minorităţilor naţionale, în România funcţionează Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale cu sediul la Cluj-Napoca, Departamentul pentru Relatii Interetnice şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, ultimul fiind înfiinţat tocmai pentru a preveni eventuale derapaje care să afecteze membrii minorităţile naţionale din ţara noastră. Functiile de conducere ale acestor institutii apartin persoanelor din randul minoritatii maghiare.
Cu toate aceste mecansime gândite să apere drepturile minorităţilor naţionale din România, UDMR va încerca să convingă participanţii la Cogresul FUEN să adopte Inițiativa Cetățenească Europeană (ECI – European Citizens Initiative) Minority SafePack Initiative.
Scopul documentului, ce are ca motto ‘Nu eşti singur. Un milion de semnături pentru diversitatea Europei’, este să ridice nivelul de protecţie al minorităţilor naţionale din competenţa exclusivă a statelor membre la cel al UE. Organizația propune un set de măsuri şi acte normative care să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual şi alte instrumente media, sprijin regional ori de stat. Acest mecanism ar permite cetățenilor de pe teritoriul Uniunii Europene să se organizeze într-un comitet cetățenesc de cel puțin 7 membri din 7 state comunitare diferite, prin care să propună modificări la legislația sau reglementările europene în vigoare, în baza tratatelor fundamentale ale Uniunii, având în permanență în vedere promovarea principiilor pe care este construit proiectul comunitar. Procedura prin care acest proces este validat de Comisia Europeană, organul la care se înaintează inițiativa și care se pronunță asupra ei, este destul de complexă. Aceste lucruri nu arata altceva, încă o dată, decat falimentul politicii UDMR, formatiune care nu reuseste sa scape din capcana propriei politici etnice, orientata si creata strict pe conflict cu majoritatea, lipsita de solutii reale, actuale, pentru proprii alegatori, adica o parte din maghiarii din tara noastra.
Politica aceasta paguboasa o va costa in timp, fiindca maghiarii au inceput sa vada mizele reale ale politicii etnice exclusiviste a UDMR, care nu are alt scop decat ca sub norul de ceata politica pe care-l creează să-și conserve privilegiile si sa-si salveze proprii corupti din fata noii realitati romanesti, practic din fata noii tari pe care ne chinuim cu totii, romani, maghiari, romi, s-o construim impreuna.