Solstițiu de vară – 20 iunie 2024. Cea mai lungă zi din an

Articol disponibil în: Magyar Română

Astăzi are loc solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice. Astfel, astăzi vom avea cea mai lungă zi din an.

În acest an, solstițiul de vară are loc pe 20 iunie, la ora 23:51, mai devreme decât în alți ani, datorită diferențelor acumulate între calendarul nostru și anul solar. Durata zilei va fi de 15h 32m, iar cea a nopţii fiind de numai 8h 28m.

Solstițiul de vară are loc atunci când Soarele atinge cel mai înalt și cel mai nordic punct de pe cer și marchează începutul verii astronomice în jumătatea nordică a globului.

Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei sale. Axa polilor păstrează, în prima aproximație, o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului, numit planul eclipticii, cu 66°33′.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează, la latitudini medii, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

După solstițiu, durata zilei va începe să scadă, iar cea a nopții să crească, timp de 6 luni, până pe 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă.

În emisfera sudică a Pământului, are loc fenomenul opus, astăzi fiind solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an.

Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină. Ziua este legată de strângerea recoltei, când se aprind torţe pe câmpuri pentru îndepărtarea dăunătorilor. De asemenea, este o perioadă bună în an pentru organizarea nunţilor. La români, solstiţiul de vară este legat  și de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile și devin forțe dăunătoare stârnind din senin vijelii și aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.

Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol: „Soare” și stitium, de la verbul sistere: „a se opri”, „a rămâne constant”; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul făcut de Soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine câteva zile staționar, din cauza inversării sensului său de variație.