Substanțe psihoactive pe rafturile unui supermarket. Plângere la DIICOT

Articol disponibil în: Română

Asociația Pro Consumatori a sesizat astăzi Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) cu privire la demararea unei anchete care să elucideze modul în care două produse alimentare cu un conținut ridicat de tetrahidrocanabinol (THC) notificate de LIDL România pe site-ul ANSVSA au fost comercializate în rețeaua de magazine Lidl, se arată într-un comunicat de presă.

Redăm mai jos conținutul sesizării trimise în atenția DIICOT

„Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică, cu peste 31 de ani de activitate neîntreruptă în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, prin prezenta vă aduce la cunoștință următoarele: În data de 25 august 2021, pe site-ul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au apărut două notificări de retragere, respectiv rechemare a produselor „Mogota Ceai de cânepă” 20 buc și „Vita D’or Ulei bio de cânepă presat la rece 250 ml“, pentru motivul depistării în compoziția acestora a unui conținut ridicat de tetrahidrocanabinol.

Cele două notificări au fost realizate de Societatea Comercială Lidl România SA. Având în vedere faptul că tetrahidrocanabinolul este o substanță psihotropă și indiferent de concentrație se încadrează noțiunii de drog de risc și intră sub incidența dispozițiilor penale, Asociația Pro Consumatori solicită DIICOT-ului declanșarea unei anchete la nivelul magazinelor din rețeaua Lidl în vederea identificării modului în care cele două produse alimentare cu conținut ridicat de tetrahidrocanabinol au ajuns să fie comercializate pe teritoriul României.

Este cunoscut faptul că atât în legislația românească, cât și în cea a Uniunii Europene nu există dispoziții legale cu privire la introducerea pe piață a produselor alimentare care sa aibă în compoziție substanța tetrahidrocanabinol. Totodată, în conformitate cu articolul 7 din Ordonanța de Guvern nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, operatorii economici sunt obligați să pună pe piață numai produse sigure și, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate și/sau certificate.

Cu deosebită considerație,

conf. univ. dr. Costel Stanciu,

Președinte APC”.

La începutul acestui an DIICOT a atras atenția opiniei publice că „orice produs care conţine THC se încadrează noţiunii de drog de risc şi intră sub incidenţa dispoziţiilor penale.”:

„Precizăm faptul că Δ9 – Tetrahidrocannabinol (Δ9 – THC) este o substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis, iar Cannabis-ul face parte din Tabelul-Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un drog de risc.
În fapt, în cursul anului 2020, pe teritoriul României au început să funcționeze magazine care promovează produse obţinute din cânepă, conţinând canabidiol (CBD) ale cărui efecte pentru sănătate s-ar considera a fi benefice. Prezentarea acestor magazine, care în scurt timp au ajuns să se dezvolte şi în spaţiul on line, foloseşte drept siglă planta de Cannabis.
În timp ce modalitatea de înfăţişare îmbracă forma unei plante care creează aparenţa unei similitudini cu magazinele de droguri permise (spre exemplu în anumite zone din Olanda), furnizorii promovează produse care au o concentraţie maximă de 0,2% THC, despre care inoculează ideea că ar fi admisă de legislaţia europeană.
În prezent, în România, nu există legislaţie specifică privind punerea pe piaţă a produselor alimentare ce conţin diferite componente/derivate ale plantei Cannabis sativa (seminţe, ulei, făină), nici limite minime/maxime permise sau niveluri de consum zilnic care să fi fost stabilite/însuşite pentru conţinutul de CBD şi THC al produselor alimentare (inclusiv suplimentele alimentare).
Conţinutul autorizat de THC de 0,20% se aplică plantei de Cannabis (cultivată în mod autorizat), nu produsului finit rezultat din aceasta.
Nu există, de asemenea, nici reglementări la nivelul Uniunii Europene care să permită comercializarea de produse din cânepă cu conţinut de THC, indiferent de concentraţie.
În consecinţă, orice produs care conţine THC se încadrează noţiunii de drog de risc şi intră sub incidenţa dispoziţiilor penale.”, preciza DIICOT într-un comunicat de presă.

Se cunoaște faptul că în dotarea Poliției Române există aparate Drug Test care testează consumul drogurilor și care în mai puțin de un minut detectează prezența unor substanțe psihoactive în saliva conducătorilor auto, iar depistarea unor astfel de substanțe se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru persoanele care conduc vehicule sub influența unor substanțe psihoactive.

„Cine se face responsabil pentru un conducător auto care a consumat unul din cele două produse alimentare retrase ulterior achiziției de la vânzare și care a fost testat în trafic prin intermediul testării cu Drug Test și a fost găsit cu THC? THC-ul poate fi detectat în salivă până la 28 de zile. THC-ul dă următoarele simptome: confuzie; idei delirante (credinţe false care nu sunt în acord cu realitatea şi faţă de care persoana nu acceptă contraargumente); halucinaţii (experiențe senzoriale care nu sunt în acord cu realitatea); persoana aude, vede, miroase sau simte ceva ce nu este de fapt acolo; simptome paranoide; labilitate afectivă; dezorientare; depersonalizare; amnezie temporară.”, a mai transmis Asociația Pro Consumatori.