Toplița, un oraș odinioară prosper din județul Harghita, se confruntă astăzi cu o criză economică acută

Articol disponibil în: Magyar Română

Toplița, un oraș odinioară prosper din județul Harghita, se confruntă cu o criză economică acută, amplificată de recentele închideri ale unor afaceri, inclusiv a unei fabrici din industria textilă. Aceste închideri au lăsat mulți angajați fără locuri de muncă, într-un context economic deja dificil. Deși Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Harghita a inițiat programe de reconversie profesională, acestea s-au dovedit inadecvate pentru nevoile reale ale locuitorilor.

Într-o piață a muncii restrânsă, cum este cea din Toplița, cursurile oferite, cum ar fi cele de bucătar sau operator calculator, nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele orașului. Lipsa locurilor de muncă face dificilă aplicarea noilor competențe, contribuind la creșterea competiției pentru resursele limitate. Aceste cursuri riscă să lase și mai mulți oameni într-o situație economică precară.

Situația este agravată de lipsa de interes a Consiliului Județean Harghita, care, deși majoritar UDMR, nu a arătat preocupare nici pentru localitățile cu populație română, cum este Toplița, nici pentru cele cu populație maghiară. Lipsa inițiativelor economice afectează întregul județ. Fără investiții și locuri de muncă, Toplița riscă să devină un oraș fără viitor, cu șomaj și sărăcie dominante.

Pentru a revitaliza economia orașului, este esențial ca autoritățile locale și județene să acționeze responsabil. Cursurile de reconversie profesională ar trebui adaptate la nevoile reale ale pieței locale, iar consilierii județeni trebuie să atragă investiții care să creeze locuri de muncă durabile. Fără aceste măsuri, Toplița va continua să se confrunte cu un declin economic sever, forțând locuitorii să își caute un viitor mai bun în alte părți.

Județul Harghita se află deja într-o situație economică dificilă, cu salarii scăzute și desființări de locuri de muncă, care accentuează criza. Tinerii din județ pleacă în căutarea unor oportunități mai bune, ducând la depopularea satelor și la îmbătrânirea populației. Aceasta afectează grav economia locală și contribuie la transformarea unor sate în comunități fantomă.

În mod tragic, măsurile concrete lipsesc. UDMR, forța politică dominantă, se concentrează pe subiecte simbolice, cum ar fi autonomia, în loc să aducă îmbunătățiri economice reale pentru locuitori. Într-o regiune cu salarii scăzute și oportunități economice limitate, continuarea acestei abordări va agrava criza.

Autoritățile trebuie să prioritizeze atragerea de investiții și îmbunătățirea infrastructurii, pentru a face județul mai atractiv pentru afaceri și pentru a reține tinerii. În lipsa unor măsuri urgente, Harghita riscă să devină un județ marginalizat și sărac, afectat de criza economică și demografică.

Este necesar un plan concret care să includă stimulente fiscale pentru investitori, îmbunătățirea infrastructurii și programe de formare profesională adaptate nevoilor pieței. Educația trebuie regândită, iar tinerii trebuie susținuți să rămână sau să revină în județ. Numai printr-un efort coordonat se poate redresa economia județului și se poate asigura un viitor mai bun pentru locuitori.

I.R.