Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg a respins noțiunea de „regiune” cu minoritate națională

Articol disponibil în: Magyar Română

În data de 10.05.2016, Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg a publicat un comunicat de presa prin care respinge contestația făcuta de Balazs Arpad Izsak (președintele CNS) la Decizia Comisiei Europene din 25.07.2013 prin care acesta a refuzat să înregistreze Propunerea de Inițiativă Cetățenească intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”, în fapt o tentativă de a impune la nivel european concepte care să poată fundamenta constituirea unor regiuni autonome pe criteriu etnic.

În 27.09.2013, Balazs Arpad Izsak si Dabis Attila (în calitate de membri ai Comitetului Cetățenilor) au atacat decizia Comisiei Europene la Tribunalul de primă instanță din cadrul Curții Europene de Justiție de la Luxemburg, contestația (acceptată de instanța europeana cu titlu de întâmpinare) fiind înregistrată cu nr. T-529/13.

Prin Hotărârea sa, Tribunalul de la Luxemburg a constatat că în contextul de coeziune a Uniunii Europene, noțiunea de „regiune” trebuie definită cu respectarea situației politice, administrative și instituționale existente în statele membre. Mai mult, Uniunea nu poate adopta un act precum cel propus în inițiativa care ar urmări să definească regiuni cu minoritate națională fără a ține seama de această situație.

Tribunalul arată că menținerea caracteristicilor etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice anumitor teritorii nu este un scop care ar putea justifica adoptarea unui asemenea act, în temeiul politicii de coeziune a UE, care de fapt urmărește promovarea unei dezvoltări armonioase a ansamblului ei și reducerea handicapurilor demografice grave și permanente de care suferă unele din regiunile sale.

Conform Tribunalului, domnii Izsak și Dabis nu au reușit să demonstreze că, în general, caracteristicile etnice, religioase, culturale ale regiunilor cu minoritate națională pot constitui un asemenea handicap, astfel încât aceste regiuni să fie defavorizate în raport cu regiunile învecinate. În consecință, nu poate fi adoptat nici în cadrul politicii unionale.

Decizia Tribunalului ( clic aici pentru comunicat ) reprezintă încă o înfrângere a celor care încearcă cu orice preț să se opună cursului normal al vieții și evoluției la nivel european, caracterizat prin integrare, multiculturalism și nicidecum prin separare și izolaționism autoimpus, așa cum încearcă autorii acestei inițiative să ne convingă că este mai bine pentru comunitatea maghiară din România. Deși se declară europeni, au reușit să demonstreze încă odată că sunt rupți de realitatea europeană, dar și de năzuințele membrilor comunității maghiare din care provin și care sunt identice cu cele ale cetățenilor europeni: de bunăstare, securitate economică, accesul la servicii de sănătate de calitate, etc. Acesta reprezintă un semnal pentru toți liderii maghiari care ar trebui să depășească unele mentalități actuale pentru a putea să se îndrepte spre electorat cu programe și soluții viabile, adaptate nevoilor lor.

Iosub Robert