Ungaria și criza democrației

Articol disponibil în: Magyar Română

De la an la an, Ungaria este considerată de unii o țară din ce în ce mai puțin democratică. Cel puțin în ultimii ani, Ungaria a fost adesea în centrul dezbaterilor europene și internaționale privind starea democrației și respectarea drepturilor omului. Sub conducerea lui Viktor Orbán și a partidului său, Fidesz, țara a adoptat o serie de politici și reforme care au stârnit îngrijorări serioase în rândul comunității internaționale.

Restricționarea Libertății Presei

Unul dintre cele mai evidente semne ale declinului democratic în Ungaria este restricționarea libertății presei. Conform organizației Reporters Without Borders, Ungaria a căzut dramatic în clasamentul libertății presei, ocupând locul 89 în 2020, comparativ cu locul 23 în 2010. Această scădere este atribuită controlului guvernamental asupra mass-media și presiunilor exercitate asupra jurnaliștilor independenți.

Încălcarea Independenței Justiției

Independența sistemului judiciar în Ungaria a fost, de asemenea, un subiect de preocupare. Comisia Europeană a lansat proceduri de infringement împotriva Ungariei pentru reformele judiciare care, potrivit criticii, subminează independența justiției. Vera Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, a declarat: „Independența justiției și respectarea statului de drept sunt piloni esențiali ai democrației europene și trebuie protejate în toate statele membre”.

Probleme în Respectarea Drepturilor Minorităților

Ungaria a fost criticată și pentru modul în care tratează minoritățile, inclusiv comunitatea romă și refugiații. Organizația Human Rights Watch a raportat cazuri de segregare a copiilor romi în școli și de tratament inuman al refugiaților la granițe. Lydia Gall, cercetător senior în cadrul HRW pentru Europa de Est și Balcani, a subliniat: „Ungaria continuă să încalce drepturile fundamentale ale refugiaților și solicitantilor de azil.”

Reacția Internațională

Aceste evoluții au atras atenția și critica din partea instituțiilor internaționale. Parlamentul European a votat în 2018 pentru activarea Articolului 7 al Tratatului UE, un proces care poate duce la sancțiuni împotriva Ungariei, inclusiv pierderea dreptului de vot în Consiliul UE. Această decizie a fost luată în urma îngrijorărilor privind „o deteriorare sistemică a statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale”.

În concluzie, situația din Ungaria pare să se degradeze de la an la an și să reprezinte un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană și comunitatea internațională. Respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului este esențială pentru integritatea și valorile europene. Este crucial ca Ungaria să revizuiască și să reformeze politicile care amenință aceste valori fundamentale dar întrebarea este dacă va putea face asta sub semidictatura lui Orban.

I.R.