31 octombrie – Ziua Mondială a Orașelor

0

Articol disponibil în: Magyar Română

Anual, pe 31 octombrie, este sărbătorită Ziua Mondială a Oraşelor. Redăm mai jos mesajul viceprim-ministrului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu această ocazie:

„Pe 31 octombrie, sărbătorim Ziua Mondială a Oraşelor, iar tema din acest an, selectată de Organizaţia Naţiunilor Unite, fiind Building Sustainable and Resilient Cities (Construind orașe durabile și reziliente). Această temă a fost aleasă deoarece orașele necesită suport pentru a-și dezvolta capacitatea de a absorbi impactul hazardurilor, de a proteja viețile locuitorilor, de a limita distrugerea bunurilor publice și private și de a furniza servicii și infrastructură după un dezastru.

Conform Cartei de la Leipzig pentru orașe europene durabile, „Oraşele dețin calități culturale şi arhitecturale unice, forțe puternice de incluziune socială şi posibilități excepționale de dezvoltare economică. Oraşele reprezintă centre de cunoaştere şi surse de creştere şi inovație… Pe termen lung, oraşele au funcția de motoare ale progresului social şi ale creşterii economice”.

La nivel mondial, ne confruntăm cu cel mai mare val de creștere urbană din istorie. Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în orașe, preconizându-se ca, în jurul anului 2030, numărul total să depășeașcă 5 miliarde de locuitori. Ariile urbane reprezintă motorul creşterii economice globale, contribuind covârșitor la PIB-ul statelor lumii.

Acest aspect a fost subliniat și în cadrul cadrul Conferinței HABITAT III, desfășurată cu doi ani în urmă, în Ecuador, moment în care a fost adoptată, la nivel mondial, Noua Agenda Urbană, document cadru care să orienteze politicile de dezvoltare urbană a tuturor țărilor membre ONU în următorii 20 de ani. Lumea se schimbă și orașele se schimbă; administrațiile publice trebuie să acționeze astfel încât să ghideze procesele de tranziție urbană, iar externalitățile să contribuie la bunăstarea economică și socială.

De-a lungul ultimilor ani, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, au fost identificate, pentru orașele românești, o serie de provocări majore cărora strategiile şi politicile guvernamentale trebui să le răspundă:

– grad relativ scăzut de urbanizare – aproximativ 54% (conform datelor INS), în ciuda distribuției spațiale echilibrate;

– grad ridicat de hipertrofiere urbană (prin diferența dintre capitală și restul orașelor), cauzată de o serie de factori istorici;

– lipsa unei categorii consistente și bine configurate de oraşe mijlocii;

– tendinţă de ruralizare a oraşelor mici şi mijlocii, asociată riscului de deteriorare a nivelului de trai al populaţiei aflate în aceste zone;

– extinderea urbană necontrolată în teritoriul periurban (noile suprafețe urbanizate nefiind acoperite și cu dotările de infrastructură edilitară și de transport);

– fragmentarea servciilor publice, cauzată inclusiv de o lipsă a cooperării la nivel de administrație publică;

– scăderea populaţiei orașelor (cu mici excepții), cauzată de un proces lent de îmbătrânire demografică, de un spor natural negativ, de migraţia populaţiei din oraşe către rural şi periurban și de migrația externă;

– segregare socială, creșterea numărului populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;

– dezechilibre ale economiei oraşelor, ca urmare a restructurării industriale post 1990;

– existenţa unor probleme de mediu în zonele urbane, în special generate de traficul urban.

Pornind de la aceste provocări mai mult sau mai puțin specifice mediului urban românesc, au fost stabilite o serie de măsuri prioritare pentru perioada următoare:

– Susţinerea dezvoltării economice a oraşelor Creşterea economică şi demografică a oraşelor trebuie să reprezinte o prioritate cheie care să susţină competitivitatea oraşelor româneşti. În acest sens, trebuie susținută colaborarea acestora cu localitățile din zona de influență urbană pentru crearea de zone urbane funcționale. Astfel, sunt necesare proiecte de infrastructură care să conecteze localitățile din zona de influență la orașul nucleu și care să permită dezvoltarea unor puncte logistice, precum și desfășurarea fluxurilor economice.

– Asigurarea unei structuri funcţionale a oraşelor Pentru a susţine dezvoltarea economică a oraşelor şi pentru a atrage investitori, turişti şi forţă de muncă specializată, este obligatoriu pentru oraşele româneşti să aibă o structură funcţională, o densitate urbană optimă și o masă economică și socială.

– Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane, prin măsuri de regenerare urbană, pentru recâștigarea zonelor centrale, pentru creșterea calității vieții locuitorilor și pentru reconversia siturilor industriale şi militare; măsuri de creştere a eficienţei energetice în oraşe, încurajarea folosirii energiei regenerabile pentru a asigura calitatea mediului şi reducerea emisiilor de gaze, creşterea suprafețelor verzi în spaţiile publice şi promovarea mobilităţii nemotorizate pentru a reduce poluarea aerului.

– Susţinerea dezvoltării infrastructurii de bază şi a mobilităţii urbane în oraşele româneşti O serie de acţiuni şi măsuri sunt necesare pentru dezvoltarea, modernizarea şi promovarea transportului public urban, promovarea incluziunii sociale, creşterea calităţii spaţiului public şi asigurarea unui peisaj urban atractiv.

– Incluziunea comunităţilor marginalizate, prin realizarea unor proiecte de regenerare urbană care să crească condițiile de viață ale populației rezidente, proiecte de infrastructură care să permită o bună conectivitate în cadrul orașului, accesul la serviciile medicale și educaționale, accesul la infrastructura edilitară.

Aceste elemente reprezintă, de altfel, principalele componente ale politicii urbane, document ce va fi promovat în anul 2019 de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.”

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy