47 de ani de la cutremurul din 1977

Articol disponibil în: Magyar Română

 Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și cu o durată de numai 56 de secunde, cutremurul din seara de 4 martie 1977 a generat un bilanț tragic: 1.578 de oameni și-au pierdut viața, surprinși sub dărâmături, alte peste 11.000 de persoane au fost rănite, iar aproape 33.000 de locuințe au fost distruse. Pentru operațiunile de salvare, au fost mobilizaţi peste 30.000 de pompieri şi militari, fiind cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan în România. Nimic nu avea să prevadă ceea ce se va întâmpla în acea seară liniștită, de 4 martie 1977, cunoscută în istorie ca dată la care a avut loc cel mai mare cutremur din România. 

               Pentru că astfel de evenimente sunt imprevizibile, fiecare persoană trebuie să cunoască regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, ce trebuie respectate, atât înainte de producerea acestuia, cât și pe timpul sau după ce mişcarea seismică a trecut.

               Pentru dezvoltarea culturii preventive și consolidarea nivelului de conștientizare a populației în situația producerii unui cutremur, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a lansat Campania Națională “NU TREMUR LA CUTREMUR”, cu scopul de a promova necesitatea pregătirii individuale sau colective în timpul manifestării unui seism cu o magnitudine ridicată, precum și conștientizarea, informarea și pregătirea populației pentru a reacționa corect în situația  producerii unui cutremur. 

                Un astfel de eveniment nu poate fi prevenit, însă efectele negative ale acestuia pot fi diminuate prin respectarea unor reguli simple, printre care se numără:

               Înainte de producerea unui cutremur:

– fixaţi mobilierul de un perete sau un alt element de construcţie solid, deoarece, în timpul unei mişcări seismice, se poate deplasa;

– amplasaţi obiectele grele, care vă pot răni, în partea de jos a încăperilor;

– asiguraţi-vă o minimă rezervă de urgenţă formată din apă, alimente neperisabile, lanternă, aparat de radio portabil, acumulatori şi medicamente de bază (rucsacul de urgenţă);

– identificaţi locul de amplasare a întrerupătoarelor, siguranţelor electrice, a robinetelor pentru apă şi gaze, precum şi modul lor de manevrare;

– participaţi la exerciţiile de pregătire organizate la locul de muncă;

– stabiliţi cu membrii familiei un plan de protecţie în caz de cutremur. Fiecare membru trebuie să știe ce are de făcut în cazul în care s-ar declanșa o mişcare seismică.

          Dacă sunteți în interiorul unei clădiri:

– păstraţi-vă calmul şi liniştiţi persoanele din jur;

– nu încercaţi să ieşiți afară, nu fugiţi pe scări, nu vă duceţi pe balcon, nu folosiți liftul;

– îndepărtaţi-vă de ferestre, pereţi exteriori sau alte obiecte care vă pot răni;

– dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât mai repede;

– protejaţi-vă sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă sau sub un obiect de mobilier solid;

– dacă sunteţi pe hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit, lângă un perete interior;

– evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala și, dacă este posibil, deschideţi uşa pentru ca aceasta să nu se blocheze, iar după terminarea mişcării seismice să puteți ieși.

               Dacă sunteți în exteriorul clădirii:

– adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice copaci sau alte obiecte care vă pot răni;

– staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.

               Dacă vă aflați la școală:

– păstraţi-vă calmul şi liniştiţi-vă colegii;

– adăpostiți-vă sub pupitre și stați departe de ferestre, de pereții exteriori sau de obiectele care v-ar putea răni;

– protejaţi-vă capul şi faţa;

– nu ieșiți din clasă în timpul cutremurului;

– cadrul didactic va deschide ușa clasei și se va proteja lângă un perete de rezistență;

– veți putea ieși după terminarea seismului și verificarea căilor de evacuare.

               Dacă sunteți într-un mijloc de transport:

– opriți autoturismul și rămâneţi în interior. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă vedeți în jur cabluri electrice căzute;

– opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.

               Misiunea noastră rămâne salvarea fiecărei vieți, însă trebuie să manifestăm responsabilitate și să învățăm principalele măsuri și reguli de autoprotecție.

               Însușirea și adoptarea unui comportament proactiv în fața unor situații de urgență vă pot salva viața!

               Familiarizați-vă cu măsurile și regulile de comportare ce trebuie adoptate înainte, pe timpul și după producerea unei situații de urgență!

               Descoperiți cum să reacționați în situații de urgență și asigurați-vă că sunteți pregătiți să gestionați orice circumstanță neprevăzută! Obțineți mai multe informații cu privire la modul de comportare accesând platforma națională de pregătire pentru situații de urgență, disponibilă la adresa https://fiipregatit.ro.

               De asemenea, descărcați gratuit aplicația mobilă DSU din App Store sau Google Play pentru a accesa informații extrem de utile și a vă menține mereu pregătit.

COMPARTIMENTUL INFORMARE ȘI RELAŢII PUBLICE