6.000 de credincioşi au participat la ceremonialul de sfinţire a bucatelor din prima zi a Paştelui Catolic

Articol disponibil în: Magyar Română

Aproximativ 6.000 de persoane au participat, duminică dimineaţa, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, la tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor din prima zi a Paştelui Catolic – transmite AGERPRES.

În ciuda vremii reci, cu ceaţă şi ninsoare uşoară, oamenii s-au adunat într-un număr foarte mare pe platoul din faţa Palatului Administrativ, purtând în mâini coşuri împletite, în care au pus alimente pe care le vor pune pe masă de Paşti.

Potrivit tradiţiei, fiecare coş a fost acoperit cu şerveţele albe, brodate, pe care unele dintre credincioasele romano-catolice le folosesc doar cu această ocazie.

‘Tradiţia noastră catolică prevede acest lucru şi am venit să ne sfinţim mâncărurile pregătite pentru această ocazie. Avem în coş din toate mâncărurile pe care le consumăm în aceste zile: miel, cârnaţi, ouă, vin, pâine, colac, prăjituri. După ceremonialul sfinţirii mergem acasă, mâncăm şi ne bucurăm de sărbătoare. Este Învierea Domnului, pe care o primim cu gânduri de pace, de bucurie, de linişte sufletească’, a afirmat unul dintre credincioşii veniţi în centrul municipiului Miercurea Ciuc.

Această tradiţie este una foarte iubită şi este respectată cu sfinţenie de localnici, unii dintre ei preferând să vină din satele din împrejurimi pentru a participa la ceremonial. Printre participanţii la festivitate s-au numărat persoane de toate vârstele, de la vârstnici până la familii întregi cu copii, unii foarte mici, îmbrăcaţi în costume populare, în acest fel părinţii încercând să le transmită celor mici această tradiţie.

‘Această tradiţie este una străveche. În prima zi de Paşti, la Învierea Domnului, secuimea şi nu numai cred, sărbătoreşte cu sfinţirea mâncărurilor: miel, şuncă, ouă vopsite, vin, palincă, chiar şi sare. Este un obicei frumos pe care nu putem să-l lăsăm să piară, pentru că aşa ne-a fost lăsat de părinţi şi bunici. Este o zi frumoasă, cu toate că acum ninge puţin, asta nu are importanţă, important este spiritul acestei festivităţi şi al comunităţii’, a afirmat un al credincios.

La fel ca în fiecare an, slujba de sfinţire a bucatelor a fost oficială de episcopul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, Tamas Jozsef, care s-a adresat credincioşilor, împreună cu mai mulţi preoţi catolici, de la un altar improvizat în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor. După slujbă, preoţii au mers printre rândurile lungi de oameni şi au sfinţit bucatele, pe acordurile imnurilor pascale.

‘Sfinţirea bucatelor este o tradiţie legată de Învierea Domnului, care dăinuie din Evul Mediu în Ciuc şi a fost lăsată şi în timpul comunismului. În perioada respectivă, credincioşii s-au adunat în străzile din apropierea bisericilor. Din anul 2001, binecuvântarea alimentelor are loc în Piaţa Libertăţii. Pregătirile din Postul Mare îşi ating apogeul în Slujba de Înviere. Învierea lui Iisus Hristos ne oferă o nouă dimensiune, dezvăluind viaţa eternă, iar bogăţia este exprimată prin sfinţirea şi consumarea bucatelor’, a declarat Darvas Kozma Jozsef, protopop paroh la Parohia Sfânta Cruce din Miercurea Ciuc.

După tradiţionalele urări de Paşti adresate de preoţi credincioşilor, ceremonialul s-a încheiat cu intonarea Imnului Ungariei şi celui secuiesc. Evenimentul de la Miercurea Ciuc s-a desfăşurat într-o ordine desăvârşită, chiar dacă a participat un număr impresionant de persoane. Ordinea a fost asigurată de poliţişti şi jandarmi, iar timp de câteva minute circulaţia pe o stradă din centrul oraşului a fost întreruptă.

După sfinţirea bucatelor, oamenii merg acasă şi stau la masă alături de cei dragi şi spun că ‘mâncărurile sfinţite în prima zi de Paşti sunt cele mai bune din tot anul’, după care participă la liturghia de la biserică.

Obiceiul de binecuvântare a bucatelor în centrul oraşului a fost instituit în anul 2001 de episcopul Tamas Jozsef, întrucât bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare. Acum acesta a devenit un simbol al sărbătorilor pascale catolice de la Miercurea Ciuc, cu care localnicii se mândresc.

Ritualul era ţinut şi înainte de 1989, în toate localităţile în care trăiesc credincioşi romano-catolici, dar atunci oamenii se adunau în apropierea bisericilor catolice.

Sursa: voceatransilvaniei.ro