Bilanțul Serviciului de Probatiune Harghita

Articol disponibil în: Română

În 2019, Serviciul de Probaţiune Harghita, prin cei cinci consilieri ai săi, a sprijinit reintegrarea socială a zeci de persoane condamnate penal pentru diverse infracţiuni, dintre care putem aminti conducerea unei maşini sub influenţa alcoolului, furturi, loviri şi alte violenţe, viol ori trafic de droguri, aflăm de pe site-ul monitoruljustitiei.ro

Potrivit unui comunicat de presă trimis de Raluca Radu (foto), consilier în cadrul Serviciului de Probaţiune Harghita, instituţia a desfăşurat, pe parcursul lui 2019, activităţi de supraveghere în 1.174 de cazuri, a pus în executare un număr de 392 de sentinţe penale, a întocmit un număr de 166 de rapoarte/referate de evaluare şi a participat la un număr de 43 de comisii de liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Miercurea Ciuc.

Toate acestea în condiţiile în care Serviciul este mult subdimensionat din aspectul resursei umane, numărând numai cinci consilieri de probaţiune.

„Un număr de 75 de persoane supravegheate a urmat programe de reintegrare socială în cadrul serviciului, acestora oferindu-li-se consiliere individuală sau de grup de către consilierii de probaţiune în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi a creşterii siguranţei publice. Alte intervenţii specializate în funcţie de nevoile persoanelor au vizat demersuri privind înscrierea la cursuri şcolare şi de calificare profesională ori de a urma tratament şi îngrijire medicală”, scrie în documentul transmis, care aminteşte şi de cele 496 de cazuri de supraveghere în care persoanele aflate în supravegherea serviciului au prestat muncă în folosul comunităţii.

Chiar dacă infracţiunile pentru care persoanele se află în supravegherea serviciului vizează aproape toate categoriile prevăzute de Codul penal, se remarcă, într-un procent de 50%, infracţiunile privind regimul circulaţiei (conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului – conducerea unui vehicul fără permis sau a unui autovehicul neînmatriculat, părăsirea locului accidentului, refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice), precum şi cele contra persoanei, în procent de 10% (lovire şi alte violenţe, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, încăierare, ucidere din culpă, tentativă de omor).

Alte persoane aflate în supraveghere au primit sancţiuni pentru infracţiuni de natură patrimonială, într-un procentaj de aproximativ 9% (furt, furt calificat- tâlhărie), sau, dat fiind specificul zonei, infracţiuni privind regimul silvic într-un procent de aproximativ 7% (tăiere ilegală de arbori, furt de arbori).

„Într-o pondere mult mai mică, însă, prezente în evidenţele serviciului sunt şi cazuri de supraveghere pentru infracţiuni ca: pornografia infantilă, proxenetism, trafic de droguri, viol, infracţiuni privind operaţiuni economice, infracţiuni de înşelăciune, de tulburare a liniştii publice, infracţiuni de corupţie sau de fals şi uz de fals”, se arată în comunicat.

Prin activitatea lor, consilierii au îmbinat activitatea de probaţiune prin întrevederi periodice cu persoanele aflate în supraveghere la sediul serviciului cu cea a deplasărilor în teren, în scopul colectării cât mai fidele a informaţiilor, a construirii unor legături cu membrii comunităţii în mod real şi autentic şi a creării unei reţele comunitare funcţionale.

Probaţiunea reprezintă o sancţiune penală, alternativă la pedeapsa cu închisoarea, aplicată persoanelor care au săvârşit infracţiuni. Probaţiunea presupune menţinerea în libertate a persoanelor sancţionate penal şi respectarea unor măsuri şi obligaţii impuse de instanţa de judecată.

În timpul executării sancţiunii penale, consilierii de probaţiune supraveghează modul de respectare a condiţiilor impuse şi aplică proceduri specifice de lucru care ţintesc factorii de risc şi nevoile criminogene ale personelor sancţionate cu scopul reintegrării acestora în comunitate.

Cât priveşte consilierii de probaţiune, aceştia reprezintă un personal cu statut special, fiind numiţi în funcţie prin Ordin al Ministrului Justiţiei. Consilierii pot fi licenţiaţi în drept, psihologie, asistenţă socială, pedagogie sau sociologie.