Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

O propunere legislativă care trebuie oprită!

La începutul acestei primăveri, reprezentanți ai Federației Sindicatelor din Silvicultură „Silva” au protestat în fața Parlamentului României împotriva unui proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, proiect care a trecut de Senat și se află în dezbatere la Camera Deputaților. (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=17133).

Protestul a durat timp de două săptămâni, însă mass-media – ziarele tipărite sau online și presa audio-vizuală – nu au dat atenție evenimentului fiind preocupate de știrile tabloide sau de bălăcărelile politice ale partidelor, mai aducătoare de audiență și de publicitate.

În legătură cu acest proiect legislativ trebuie precizat că dacă va trece de forul decizional, Camera Deputaților,  în forma votată de Senat, el ar conduce la diminuarea fondului forestier proprietate publică a statului, adică ar spolia România, cu peste 600 de mii de hectare (din județele Suceava, Timiș, Neamț, Dâmbovița, Prahova, Giurgiu, Argeș, Botoșani, Caraș-Severin și Cluj).

În plus, s-ar crea precedentul pentru retrocedarea în mod ilegal, contravenind tratatelor internaționale, a unei suprafețe de cca. 70.000 ha terenuri forestiere din județele Mureș și Harghita care,imediat după cel de al doilea război mondial, au trecut în proprietatea statului român în urma deciziilor  Comisiei de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). În prezent, multe din aceste suprafețe se află în diferite stadii de judecată la instanțe, încălcându-se, cum am arătat mai sus, tratatele internaționale.

Revenind, în fapt se promovează abuziv propunerea de constituire a dreptului de proprietate în favoarea unor unități de cult cu terenuri forestiere pe care le-au avut, de-a lungul timpului,doar în folosință sau administrare. Trebuie precizat că până în prezent, în foarte multe cazuri, unităților de cult li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenuri forestiere cu suprafețe, uneori, mai mari chiar decât au avut în proprietate la naționalizare!

În alte cazuri, unitățile de cult au pierdut procese intentate Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, iar instanțele de judecată au respins acțiunile unor unități de cult pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu terenuri forestiere.

În ceea ce privește retrocedarea terenurilor forestiere către formele asociative de proprietate ale comunităților din așa-numitele foste regiuni grănicerești, trebuie precizat că acestea nu au avut restricții în procesul retrocedării terenurilor forestiere și li s-au retrocedat suprafețele pentru care au depus cereri la comisiile locale de fond funciar.

În realitate, conform informațiilor furnizate de către Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, forma propusă pentru restituirea terenurilor forestiere către formele asociative de proprietate ale comunităților din fostele regiuni grănicerești încearcă să legifereze retrocedarea terenurilor forestiere deținute de fostul Regiment 13 Confiniar Româno-Bănățean, în suprafață de 54.000 ha pe județul Caraș-Severin și 10.000 de ha pe județul Mehedinți, către Comunitatea de Avere Caransebeș, ale cărei solicitări au fost anterior respinse definitiv de către instanțele de judecată din cele două județe, precum și terenurile forestiere deținute de fosta Direcțiune Silvică și Domenială „UDR”, în suprafață de 92.464 ha, din care suprafața de 87.895 ha a fost solicitată în anul 2005 de către: Asociația Organizația Patrimonială Silvo Domenială Reșița-Oravița; Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCMR) și Combinatul Siderurgic Reșița (CSR), solicitări admise inițial de judecătoriile teritoriale din Județul Caraș-Severin și de Tribunalul Reșița, dar respinse de Curtea de Apel Timișoara.

Tot în acest registru, s-ar deschide posibilitatea unor unități administrativ-teritoriale din județul Caraș-Severin să solicite restituirea terenurilor forestiere ale fostelor „comunități de avere”, în suprafață de cca. 260.000 ha, solicitări care, de asemenea, au fost respinse de Comisia Județeană de Fond Funciar Caraș-Severin.

Dacă acest proiect ar fi aprobat în forma votată de Senat, el ar conduce ia diminuarea fondului forestier proprietate publică a statului cu următoarele suprafețe de teren forestier:

– 163.408 ha, solicitate de unitățile de cult din județul Suceava;

– 16.734 ha, solicitate de unitățile de cult din județele Timiș, Neamț, Dâmbovița, Prahova, Giurgiu, Argeș, Botoșani și Cluj, solicitări respinse de instanțele de judecată;

– 64.000 ha ale fostului Regiment 13 Confiniar Româno-Bănățean;

– 92.464 ha ale fostei Direcțiuni Silvice și Domeniale UDR;

– 260.000 ha ale fostelor comunități de avere din județul Caraș-Severin.

Totodată, s-ar crea precedentul să se retrocedeze și suprafața de cca. 70.000 ha terenuri forestiere care au făcut obiectul Comisiei de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBl) din județele Mureș și Harghita, care au aparținut unor persoane considerate de instanțele românești sau internaționale vinovate de crime împotriva umanității.

Așa cum a arătat recent deputatul Marius Pașcan, prevederea art. II din proiectul de lege, care precizează că „Persoanele juridice pot formula cereri de constituire a dreptului de proprietate, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în cazul în care titlurile de proprietate obținute potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, care au fost anulate din motive neimputabile acestora” este extrem de ambiguă. Ea încalcă atât prevederile legilor fondului funciar, legi care au reglementat o acțiune de reparație morală pentru cetățenii expropriați de terenurile forestiere în anul 1948, ale Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic (Art. 34 prevede „Terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate… ”), cât și ale Constituției României.

Concluzia este cât se poate de clară: nu putem legaliza hoția în privința proprietăților statului, aruncând tactic „la înaintare” unitățile de cult. Nu-i putem transforma injust în proprietari pe administratorii unor suprafețe importante de terenuri aparținând statului român pe cei care au deținut doar temporar în folosință respectivele proprietăți.

Vom vedea dacă, prin vot, Camera Deputaţilor va consimți prin vot la o astfel de fraudă care subminează legislativ, dar și patrimonial, România și vom face publice numele tuturor celor care au inițiat-o dar și sprijinit-o!

Dorin Suciu




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *