Poluare severă  în Miercurea Ciuc

Articol disponibil în: Magyar Română

Ca în fiecare oraș din România, după dispariția marilor agenți economici construiți de fostul regim, terenurile pe care aceștia au fost amplasați au fost lăsate în paragină.

Este și cazul societății Hamerock SA din Miercurea Ciuc, care odinioară dădea de lucru la mai multe sute de oameni, iar astăzi este în ruine, proprietarul făcând aparent tot ce dorește pe terenul rămas.

Spunem asta pentru că, din câte ne spun cetățenii care au gospodării în vecinătatea fostei societăți, activitățile de demolare derulate de proprietar, s-au făcut fără respectarea unor norme minimale de protecția mediului, prevăzute de legislație.

Mari cantități de materiale precum plastice, azbociment și deșeuri din demolări, au fost zdrobite sub șenilele utilajelor și îngopate la mică adâncime în pământ. Ca și cum acestea nu ar fi de ajuns, pe același teren au fost deversate și apoi acoperite cu pământ cantități  semnificative de substanțe extrem de toxice precum uleiuri uzate de utilaje, creuzot, petrol și bitum, din rezervoarele Hamerock SA.

Este fără tăgadă că aceste substanțe poluează în mod dramatic solul și apa freatică din zonă, lucru dovedit de o serie de analize luate în luna aprilie, care indică concentrații extrem de mari de substanțe cancerigene, precum benzeni, criseni și naftalină (Găsiți explicații pentru substanțele date ca exemplu, la finalul articolului).

Una peste alta situația este una cel puțin deosebită, dacă nu chiar gravă, mai ales că în zonă se află multe locuințe, precum și agenți economici din domeniul alimentar, precum Heineken sau Harmopan, care este posibil să folosească apă contaminată fără să știe.

Încheiem prin a spune că sperăm ca instituțiile abilitate ale statului să-și facă treaba și să verifice gradul de poluare a zonei.

Benzenul este un compus organic volatil și face parte din categoria hidrocarburilor aromatice. Este prezent în petrol și este folosit în numeroase procese industriale. Expunerea la benzen poate avea efecte nocive atât asupra mediului, cât și asupra sănătății umane.

Efecte asupra mediului:

1. Poluarea apei: Scurgerile sau deversările accidentale pot contamina sursele de apă, afectând ecosistemele acvatice.
2. Poluarea solului: Benzenul poate contamina solul, afectând plantele și microorganismele.
3. Poluarea aerului: Fiind volatil, benzenul se evaporă ușor, contribuind la poluarea aerului. Acesta poate contribui la formarea smogului fotochimic și a altor poluanți atmosferici.

Efecte asupra sănătății:

1. Toxicitate acută: Inhalarea de vapori de benzen poate cauza amețeli, cefalee, stări de leșin, iritații ale ochilor și ale căilor respiratorii, și în cazuri severe, moartea.
2. Efecte pe termen lung: Expunerea cronică la benzen poate afecta măduva osoasă, ducând la scăderea numărului de celule roșii din sânge, anemie aplastică și alte tulburări ale sângelui.
3. Cancer: Benzenul este clasificat ca fiind carcinogen pentru om. Expunerea pe termen lung poate crește riscul de leucemie și alte tipuri de cancer ale sângelui.
4. Efecte asupra sistemului imunitar: Expunerea la benzen poate slăbi sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la infecții.
5. Efecte asupra sistemului reproductiv: Există unele dovezi că benzenul poate afecta sistemul reproductiv, ducând la scăderea fertilității la bărbați.

Din cauza acestor riscuri asociate cu benzenul, multe țări au implementat reglementări stricte privind expunerea la acest compus, atât în mediul de lucru, cât și în mediu în general. Este esențial să se evite expunerea la benzen și să se ia măsuri de precauție atunci când se lucrează cu sau în apropierea acestui compus.

Crisenul este un hidrocarbură aromatică policiclică (HAP) care se găsește în cărbune, gudron și în unele produse petroliere. Asemenea altor HAP-uri, crisenul poate avea efecte adverse asupra mediului și sănătății umane.

Efecte asupra mediului:

1. Poluarea apei: Crisenul poate contamina sursele de apă, afectând organismele acvatice.
2. Poluarea solului: Poate contamina solul, având un impact asupra plantelor și microorganismelor.
3. Persistență: Crisenul poate persista în mediu pentru perioade lungi de timp, în special în sol, datorită lipsei de biodegradabilitate.

Efecte asupra sănătății:

1. Expunere acută: Deși efectele acute ale expunerii la crisen sunt mai puțin documentate decât cele ale altor HAP-uri, se știe că multe HAP-uri pot cauza iritații ale pielii și ale căilor respiratorii.
2. Efecte pe termen lung: Ca și alte HAP-uri, crisenul poate avea efecte toxice asupra anumitor organe la expunere pe termen lung.
3. Cancer: Unele HAP-uri, inclusiv crisenul, au fost identificate ca potențiali carcinogeni. Cu toate acestea, specific pentru crisenul, clasificarea sa ca carcinogen nu este definitivă și poate varia în funcție de agenția de evaluare.
4. Efecte asupra sistemului reproductiv: Unele HAP-uri pot afecta sistemul reproductiv, dar informațiile specifice despre crisen sunt limitate.

Este important de menționat că, deși crisenul este un HAP, efectele sale pot varia față de cele ale altor HAP-uri. Totuși, datorită potențialului său de a cauza efecte adverse, este recomandat să se evite expunerea la acest compus și să se ia măsuri de precauție adecvate atunci când se lucrează cu sau în prezența sa.

Naftalina este o hidrocarbură aromatică policiclică (HAP) cunoscută în principal pentru utilizarea sa ca repelent pentru molii. Cu toate acestea, are și unele efecte nocive asupra mediului și sănătății umane.

Efecte asupra mediului:

1. Poluarea apei: Naftalina poate contamina sursele de apă, având un impact asupra organismelor acvatice.
2. Poluarea solului: Poate contamina solul, afectând plantele și microorganismele.
3. Persistență: Deși naftalina se degradează relativ rapid în aer, poate persista în sol și apă pentru perioade mai lungi de timp.

Efecte asupra sănătății:

1. Expunere acută: Inhalarea vaporilor de naftalina poate cauza cefalee, greață, vărsături și confuzie. Ingestia accidentală poate cauza simptome similare, precum și dureri abdominale.
2. Efecte pe termen lung: Expunerea cronică la naftalina poate duce la hemoliză (distrugerea celulelor roșii din sânge) și poate afecta ficatul.
3. Cancer: Naftalina a fost clasificată ca posibil carcinogen pentru om de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC). Studiile pe animale au arătat că expunerea pe termen lung poate crește riscul de formare a tumorilor la nivelul plămânilor și al nasului.
4. Efecte asupra sistemului reproductiv: Există unele dovezi că naftalina poate afecta sistemul reproductiv, dar acestea sunt limitate.

Din cauza potențialului său de a cauza efecte adverse, utilizarea naftalinei în repelentele pentru molii a scăzut în multe țări, fiind înlocuită cu alternative mai sigure. Este recomandat să se evite expunerea la naftalina și să se ia măsuri de precauție adecvate atunci când se lucrează cu sau în prezența sa.