Primele EFECTE ale hotărârii Curţii Constituţionale privind interceptările, în procesul președintelui CJ Harghita

Articol disponibil în: Magyar Română

Mai mulţi apărători în procesul în care preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, este acuzat de fapte de corupţie au invocat, la termenul de marţi, hotărârea Curţii Constituţionale a României (CCR) privind interceptările şi au susţinut că unele probe ar putea fi lovite de nulitate, solicitând DNA să informeze cine a pus în executare mandatele de ascultare, arată Agerpres.

Apărătorul preşedintelui Consiliului Judeţean, avocatul Sergiu Bogdan, a fost primul care a solicitat depunerea unei adrese la DNA şi a susţinut că dacă mandatul de interceptare a fost pus în executare de SRI se poate vorbi de nulitatea probelor. Şi apărătorii celorlalţi inculpaţi în cazul cărora s-au făcut interceptări au afirmat că este absolut necesar să se lămurească această chestiune, întrucât este vorba de legalitatea probelor.

În esenţă, CCR a spus că nu doar autorizarea de către judecător este o problemă, ci şi punerea efectivă în executare, respectiv, pe româneşte, ‘cine ascultă interceptările’. În acest dosar, convorbirile evident că au fost purtate în limba maghiară. Nici procurorul de dosar, nici poliţiştii de la DNA nu sunt vorbitori de maghiară şi întrebarea este simplă şi logică ‘cine a făcut selecţia interceptărilor relevante’. Se poate presupune. Eu aştept o confirmare oficială. În plus, graba cu care autorităţile au permis ordonanţa de urgenţă pentru a permite accesul procurorilor la infrastructura SRI sugerează în mod evident că SRI a făcut interceptările. Şi atunci se va discuta despre validitatea probe în instanţă, faţă de toţi inculpaţii. Paradoxal, pentru noi interceptările sunt favorabile, a declarat presei avocatul Sergiu Bogdan.

Solicitările avocaţilor au fost admise de judecător, DNA urmând să informeze cine a pus în executare mandatele de interceptare.

De asemenea, la şedinţa de marţi a fost citit rechizitoriul, iar fiecare inculpat a fost întrebat dacă doreşte să urmeze procedura simplificată, caz în care ar fi beneficiat de o reducere a pedepsei, dacă ar fi fost găsiţi vinovaţi.

Toţi inculpaţii din dosar au spus că se consideră nevinovaţi şi nu doresc să urmeze procedura simplificată. Judecătorul le-a adus la cunoştinţă drepturile şi i-a întrebat dacă doresc să dea declaraţii pe parcursul procesului.

În aceeaşi şedinţă a fost admisă şi solicitarea unei firme, parte responsabilă civilmente în proces, care a cerut copii ale înregistrărilor pentru a-şi construi apărarea şi s-a respins cererea unui inculpat de disjungere a dosarului.

Următorul termen în acest proces a fost stabilit pentru data de 19 aprilie, ora 11.00.