Procesul preşedintelui Consiliul Judeţean, Borboly Csaba, AMÂNAT pentru luna septembrie

Articol disponibil în: Magyar Română

Procesul în care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, este acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi denunţare calomnioasă, a fost amânat din nou marţi, următorul termen fiind stabilit la sfârşitul lunii septembrie, informează Agerpres.

La termenul de marţi au fost clarificate mai multe aspecte legate de latura civilă a procesului în condiţiile în care atât CJ Harghita, cât şi Consiliul Local Mihăileni, parte în proces, au angajat avocaţi plătiţi şi nu din oficiu, aşa cum a fost până acum.

Unii dintre apărătorii inculpaţilor au solicitat amânarea procesului pentru a avea timp să studieze înscrisurile depuse la dosar, pe latura civilă.

Potrivit apărătorului lui Borboly Csaba, avocatul Sergiu Bogdan, este important să se clarifice componenta civilă, întrucât interesul comunităţii este să se recupereze prejudiciul.

„Astăzi, Consiliul Judeţean a venit cu un avocat ales, până acum a avut avocat din oficiu şi, în mod normal, avocatul ales a fost angajat astăzi, şi asta înseamnă că la cât e de complex dosarul şi el are nevoie să se familiarizeze cu parametrii ăştia. Judecătorul a tot încercat să obţină nişte clarificări, unele au fost făcute, altele nu au fost făcute şi în momentul în care există deja avocat ales, bănuiala este că la termenul următor se va lămuri definitiv componenta de latură civilă. Aşa cum a spus în sală, este un lucru foarte important. Pentru că, până la urmă, interesul comunităţii este să recupereze prejudiciul. Ori, ceea ce se încearcă acum este orice variantă prin care se poate recupera acest prejudiciu. Şi are ca premisă clarificarea acţiunii civile”, a declarat presei Sergiu Bogdan.

Apărătorul preşedintelui CJ a ridicat şi o excepţie de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională care vizează articolul din Codul Penal care face referire la abuzul în serviciu şi despre care spune că este foarte general, existând o problemă de claritate a legii, care trebuie soluţionată.

„E un text care permite orice. În perioada comunistă nu se aplica foarte frecvent, pentru că nu era nevoie. Acum, s-a constatat că e cel mai bun text, adică îl aplici la orice. Şi am ajuns la situaţia în care, în loc să avem dosare anticorupţie, avem dosare anti-abuz în serviciu. Şi au descoperit între timp şi alţii ceea ce eu am susţinut de mult, de 12-13 ani, că e o problemă de claritate a legii, practic nu ştii când e infracţiune. În acest dosar, acuzaţia (…) constatată de către Curtea de Conturi, este că s-au făcut plăţi fără documente, ori aceasta este contravenţie. Deci, legea Curţii de Conturi spune că dacă faci o plată, fără să ai toate documentele, este contravenţie. E simplu. (…) Iată e o dovadă, în acest dosar, de ce e clar să clarifice ce este răspundere penală sau în ce condiţii şi ce nu este răspundere penală. Şi asta e problema textului de la abuz în serviciu, care este foarte general”, a mai spus avocatul Sergiu Bogdan.

Totodată, el a mai spus că a sesizat Curtea Constituţională în contextul în care, miercuri, instanţa va lua o decizie în acest sens pentru a preîntâmpina eventuala neaplicare a hotărârii în cazul procesului preşedintelui CJ Harghita.

„Am solicitat şi noi să fie sesizată Curtea Constituţională, raportat la decizia potenţială de mâine, e o chestiune de procedură mai complicată, vizavi de deciziile Curţii Constituţionale. Noi am păţit o dată că nu am ridicat excepţie şi nu ni s-a aplicat nouă această chestiune şi vrem să preîntâmpinăm o astfel de strategie. Mâine se ia o decizie referitoare la articolul la abuzul în serviciu, la CCR. Deci, se discută mâine şi atunci dacă acel text este clar neconstituţional, atunci va produce efecte, în sensul că în acest proces vor dispărea din dezbatere infracţiunile de abuz în serviciu şi vor rămâne restul şi atunci e un nonsens să faci dezbatere pe ceva ce nu mai există mâine. Iar sesizarea noastră este că poate că dacă nu au reuşit să-i convingă ei, poate reuşim să-i convingem noi”, a mai spus apărătorul lui Borboly Csaba.

De asemenea, la termenul de miercuri, apărătorii uneia dintre firmele implicate în dosar, au depus o cerere de asigurare a dovezilor, respectiv ca să se verifice că în depozit există materialele la care în dosar se fac acuzaţii că au fost plătite fictiv.

„Una din acuzaţiile care au fost aduse este cum că nu ar fi existat acele materiale. Stravia (numele firmei – n.r.) a susţinut de la început că acele materiale există, sunt şi acum în depozitul de la Secuieni, a crescut iarbă pe ele şi noi am solicitat, pe o procedură atipică, practic părţile să meargă, să măsoare, să aprecieze acea cantitate ca, dacă după aceea, dacă vor mai fi discuţii că n-ar exista materialele, practic ele să fie înlăturate. Până acum Stravia nu a făcut nimic tocmai să nu fie acuzată că a încercat să ascundă sau n-au existat niciodată (materialele – n.r.), iar cei de la Consiliul Judeţean, pentru că erau în acest dosar, nu au avut curajul să le ceară, să le pună în operă şi, practic, era un blocaj în această situaţie. Iar ceea ce se încearcă acum este această deblocare. Asta spune Stravia: verificaţi materialele să vedeţi că există, au existat de atunci, de asta am arătat şi o poză din satelit, că au existat de atunci şi dacă se constată că există, atunci procesul poate merge mai departe, dar pot fi puse în operă”, a conchis avocatul Sergiu Bogdan.

În timpul procesului, judecătorul cauzei le-a spus inculpaţilor că încă pot beneficia de procedură simplificată de recunoaştere a vinovăţiei, până la începerea cercetării judecătoreşti.

Următorul termen a fost stabilit pentru data de 26 septembrie.

Potrivit DNA Târgu Mureş, Borboly Csaba a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată – câte 3 acte materiale, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată – 3 acte materiale, două infracţiuni de fals intelectual şi denunţare calomnioasă.

Aceeaşi sursă susţine că prejudiciul total produs judeţului Harghita, ca urmare a activităţilor inculpaţilor, desfăşurate în anii 2010 şi 2011, este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro la cursul de la acea dată), care constă în caracterul fictiv al materialelor date în custodie firmelor constructoare şi în diferenţa dintre preţurile onorate şi cele oferite de firmele descalificate la licitaţie, substanţial mai mici.

Sursa: voceatransilvaniei.ro