Răspunsurile lui Laszlo Tokes și Viktor Orban la întrebările adresate de maghiarii din Transilvania

Articol disponibil în: Română

După cum este obiceiul, participanții la Universitatea de vară  din Tușnad, au posibilitatea de a le adresa invitaților întrebările care îi frământă legate de comunitate maghiară și de subiectele propuse pentru conferințe.

Stimate domnule premier, care este cea mai importanță garanție a continuității maghiarilor în diaspora? – Școală, educație, limbă maternă.

Domnule premier, ce le sugerați partidelor maghiare din Transilvania. Care să fie acel minim politic comun? 

Domnule episcop, când vor recunoaște partidele din Transilvania puterea frontului comun, în loc să fie axate pe interese proprii?

Cum vedeți posibilitatea autonomiei, văzând ultimii 30 de ani?

Cred că lipsește capitalul ungar în special în secuime. Se vorbește despre cale ferată între Transilvania și Budapesta. Nu avem nici avioane. De la Budapesta spre Balcani sunt curse zilnice. 

Ce va face statul ungar împotriva atrocităților de la cimitirul militar din Valea Uzului?

Când se așteaptă o nouă întâlnire de vârf dintre cei doi miniștri de externe din România și Ungaria? Și dacă s-a reluat legătura între ele referitor la Valea Uzului? 

Când se va face un film documentar despre cimitirul din Valea Uzului? 

Tensiuni etnice, în pofida dovezilor: ministrul din Ungaria este dispus să viziteze cimitirul din Valea Uzului? 

În general au fost întrebări legate de diaspora maghiară și despre cum s-ar putea atrage economia maghiară din Bazinul Carpatic în politica de dezvoltare, au mai fost întrebări despre renovarea bisericilor monument pentru a rămâne instituții vii, Din mulțimea întrebărilor scrise pentru a primi răspuns oficial, doar câteva au fost selectate.

Tokes a comentat o parte dintre întrebările care au fost transmise la masa invitaților și a spus legat de numărul ungurilor din diaspora reprezintă o veche dispută și că trebuie să coexistăm cu destinul nostru, cum coexistăm cu bolile noastre. Ne ne putem aștepta ca Ungaria să rezolve obligațiile noastre.

De asemenea a mai spus că politica pan-românească și pan-ortodoxă continuă ceaușismul. România are un as în mână, fiindcă domnul Geoană va fi numit secretarul NATO – acesta e un risc. În modul lui, Bucureștiul duce o politică bună, jalnică e din punctul nostru de vedere: nu au renunțat la ocuparea secuimii, nu numai la cimitirele noastre militare, mă refer și la cei doi deținuți politic (nr. Istvan Beke și Zoltan Szocs), ținuți în pușcărie pentru ceva ce n-au făcut. Cine le restituie viața răpită? Lipsește poziția fermă a politicienilor noștri de la București. Jalnic de puțin a făcut UDMR-ul, care n-ar fi trebuit să defileze prin Valea Uzului, ci să militeze pentru eliberarea celor doi. 

La întrebarea dacă guvernul ungar se gândește să introducă măsurile de protejare a familiei și la cetățenii unguri din diaspora, premierul Viktor Orban a răspuns că politica guvernului se poate descrie printr-o fază de dezvoltarea a națiunii națională, de aceea ce este bun trebuie să fie accesibil pentru întreaga națiune. Însă, există o diferențiere între unificația națiunii și solidificarea acesteia. Unificarea națiunii este un proces cu pași mărunți și atunci trebuie să vedem ce poate fi extins dincolo de granițele Ungariei dintre programele pe care le avem acasă. În Bazinul Carpatic am reabilitat grădinițe, s.a.m.d., dar pot să spun că va exista un moment în viitor când vom fi capabili să facem aceste lucruri. Investițiile maghiare vin foarte încet în Ungaria și e interesant și reversul: trebuie și investiții transilvane în Ungaria, ca să nu se poate deteriora acel țesut economic. 

Referitor la situația din Valea Uzului, șeful guvernului ungar a fost destul de evaziv. Acesta i-a asigurat pe maghiarii din Transilvania că actorii politici discută și cu partea românească, însă nu a dorit să vorbească despre anumite categorii politice în acest context, ci doar a comentat că acolo au fost afectate pacea și liniștea unui cimitir. Orban a întărit că nu știe cum poate să includă niște dezbateri politice în context, dar a declarat că ceea se petrece este ”de neimaginat”. Acesta a menționat că trebuie să ajungă cu partea românească la o dimensiune morală, deasupra politicii și să se găsească o soluție pentru maghiarii din Transilvania. A mai adăugat că Guvernul maghiar va sprijini această abordare și această măsură.

La întrebarea de ce nu există întâlniri la vârf româno-maghiare, Viktor Orban a spus că astfel de întâlniri pot fi considerate victorii ale UDMR-ului, și se întreabă la rândul său, retoric: Oare de ce nu există asemenea întâlniri?! În ciuda faptului că liderii politici români mi-au transmis niște impulsuri importante în ultimul timp. Trebuie să vă spun că de exemplu, în sistemul juridic românesc este foarte greu de sesizat pentru mine argumentele pentru care cineva este închis…Întâlnirile la vârf au sens, dar atunci când vom putea aduce decizii bune, acum nu, din cauza haosului din viața politică din România. Trebuie să vedem cine reprezintă pe cine, cine ce putere are și dacă cineva promite ceva, să și respecte. Deci, e inutil ca să avem întâlniri goale, doar protocolare, care eventual să slujească politica națională românească. Trebuie să mai așteptăm până se nasc aceste condiții. 

Cu alte cuvinte, Viktor Orban le-a spus maghiarilor din România că trebuie mai întâi să găsească trădători români pe care să se bazeze ca planurile și ambițiile ungurești să poată fi puse în aplicare în țara noastră fără ca cineva să le încurce ițele și să se răzgândească, după cum știm bine că obișnuiesc românii se facă atunci când presiunile sunt foarte mari și interesele naționale sunt în joc.