Sesiune de formare la Bălan în sprijinul profesorilor din comunități defavorizate din Harghita, Covasna și Mureș

Articol disponibil în: Română

,,Stimularea cognitivă în primii cinci ani de viață este strâns legată de performanțele ulterioare – la școală și în carieră.  De aceea este atât de important ca și cei mai săraci dintre copiii noștri să aibă acces la educație timpurie de calitate! Iar calitatea presupune, bineînțeles, profesori bine pregătiți, motivați și echipați cu instrumentele de predare potrivite.”

Maria Gheorghiu, cofondator OvidiuRo

 Bălan, 21 iunie 2017 – Asociația OvidiuRo desfășoară astăzi, la Bălan, Conferința regională pentru educație timpurie de calitate, în prezența profesorilor din învățământul preșcolar din județele Covasna, Harghita și Mureș. Sesiunea de formare își propune să răspundă provocărilor asociate educației timpurii din zonele defavorizate și este organizată cu sprijinul Primăriei Orașului Bălan, al Inspectoratului Școlar Județean Harghita, al Liceului Tehnologic ,,Liviu Rebreanu’’ și al Asociației Sufletul Hășmașului, și derulată în parteneriat cu Asociația Learning by Teaching și Citim Împreună România.

 Conferința de la Bălan face parte dintr-o serie de 8 sesiuni regionale de formare cu acoperire națională (desfășurate în perioada 19-29 iunie) și este condusă de către un cvartet de traineri cu experiență îndelungată în educație timpurie, din România și Statele Unite: Betsy Grob (SUA), co-autoare a volumului Learner-Centered Classrooms for the 21st Century (Săli de clasă și educație centrate pe copil pentru secolul 21), Brandi Bates (SUA/RO), inițiatoarea campaniei „Citim Împreună România” ce promovează cititul de la vârste cât mai fragede; Andreia Petcu, specialist în metode de educație non-formală și Maria Gheorghiu, cofondator OvidiuRo.

Temele centrale ale sesiunii de training sunt metodele centrate pe copil, dezvoltarea limbajului, metodele de citit interactiv și explorarea conținuturilor științifice prin experimente. Miza este echiparea profesorilor ce lucrează cu copii provenind din medii defavorizate cu un set de practici educaționale și un pachet generos și divers de materiale educaționale care vor crește gradul de atractivitate al activităților de învățare.

„Împărtășesc cu ceilalți traineri o filosofie educațională centrată pe nevoile și curiozitatea naturală a copilului și bazată pe interactivitate, gândire critică și explorare continuă. Îi așteptăm pe toți profesorii care lucrează cu copii provenind din medii defavorizate și își doresc să le ofere o experiență la grupă îmbogățită la un modul de formare gândit special pentru ei. Invitația este deschisă și către alți specialiști în educație – consilieri educaționali, mediatori școlari, profesori itineranți, învățători – care vor să contribuie, alături de educatoare, la prevenirea analfabetismului funcțional în comunitățile sărace” declară Maria Gheorghiu, cofondator OvidiuRo.

Grație unor companii care înțeleg să susțină cauze cu miză pentru societatea noastră, sesiunile de formare sunt gratuite și deschise pentru până la 800 de profesori din zone defavorizate din întreaga țară. Fundația Carrefour acoperă costurile sesiunilor de formare și contribuie la producția kit-urilor educaționale, GlaxoSmithKline acoperă secțiunea de materiale și resurse pentru igienă din kit-ul educațional, iar Romstal și AutoKlass pun în mișcare echipa și trainerii, asigurând transportul pentru toată perioada desfășurării conferințelor regionale.

În plus, toți profesorii și specialiștii în educație care se înscriu să organizeze Ateliere de Vară Șotron în comunități defavorizate – pentru două săptămâni în perioada iulie-august – vor primi un pachet consistent de materiale, inclusiv cărți și rechizite pentru copiii cu care vor lucra. Cartea-caiet Șotron pentru desfășurarea Atelierelor de Vară Șotron 2017 este tipărită cu sprijinul Profi România și va ajunge la peste 2000 de copii săraci. Mai multe detalii despre Modulul educațional Șotron aici.

 La nivel național, mai mult de o treime dintre școli și grădinițe (36%), majoritatea din zone rurale, se confruntă cu probleme educaționale grave și foarte grave[1]. Asta înseamnă un risc crescut de abandon școlar[2], o pondere mare de cadre didactice necalificate și un grad ridicat de marginalizare al localității. Județele cu cele mai mari procente de școli încadrate în clasa 1 sau 2 de risc educațional sunt Covasna (69%), Vaslui (69%), Mureș (60%), Iași (57%), Brașov (53%), Botoșani (49%), Sibiu (47%), Bacău (45%) și Dolj (39%). În județul Harghita 29% dintre unitățile de învățământ sunt cu risc educațional ridicat.

Potrivit celui mai recent raport de țară în ceea ce privește rata alfabetizării populației, realizat de ELINET[3], România este pe penultimul loc în UE[4], cu peste 35% dintre elevii de clasa a IV-a demonstrând probleme serioase la citit.  În 2012, OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) evalua că aproximativ 42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional[5]. În 2002, OECD demonstra o corelație pozitivă între citit și performanțele școlare, sugerând că promovarea cititului de la vârste cât mai fragede ar putea fi „una dintre cele mai eficiente modalități de a genera schimbare socială”. Cu toate acestea, conform PIRLS aproape 70% dintre părinții din România nu citesc niciodată cărți împreună cu copiii lor sau o fac ocazional și insuficient[6].

[1] 1668 din totalul de 4682 de școli și grădinițe se încadrează în clasa 1 sau 2 de risc educațional (din 5 posibile – unde 1 este cel mai ridicat iar 5 cel mai scăzut) conform Listei școlilor cu risc educațional (MFE, disponibilă aici).

[2] datorită ponderii foarte mari a elevilor repetenți sau cu situația școlară neîncheiată și a celor de clasa a-8-a care nu au susținut evaluarea națională;

[3] Literacy in Romania. Country report, Mai 2015

[4] locul 23 din 24 state UE participante la evaluările PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) în 2011

[5] 42% dintre elevii care au susținut testele PISA în 2012 nu au înțeles cerințele și nu le-au putut rezolva.

[6] sursa Citim Împreună România