Turneul „Cartea de identitate” se încheie la Odorheiu Secuiesc

De Viorela Gherasim Pe nov. 26, 2019

Articol disponibil în: Română

Vineri, 29 noiembrie 2019, ora 12:00, la Biblioteca Liceului „Marin Preda” (str. Kuvar, nr.33) din Odorheiu Secuiesc, se încheie Turneul „Cartea de identitate”, un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Astfel, prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Buftea și Odorheiu Secuiesc – , comunitățile au primit în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER. Aceste daruri de carte sunt marcate de conferințe și recitaluri publice. La Odorheiu Secuiesc, invitați sunt prof.univ.dr. Silviu Angelescu și acad. Mircia Dumitrescu, iar moderatorii evenimentului sunt scriitorul Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER, și conf.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER”. „Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Loteriei Române. Donația de cărți pe care APLER o face către 10 biblioteci, însumând peste 1000 de titluri de la editurile membre ale asociației nu este doar un dar, este, în Anul Cărții, un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin cele 1000 de titluri. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității.”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER. Partenerul turneului „Cartea de identitate” este asociația Euro CulturArt. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.

Turneul „Cartea de identitate” vine să acopere achiziția de carte din categoria operelor fundamentale în bibliotecile publice din România, în condițiile în care, în ultimii ani, bugetul dedicat acestor achiziții a cunoscut drastice reduceri.

Turneul „Cartea de Identitate realizează un acces democratic al comunităților din 10 orașe ale României la resurse culturale de patrimoniu cultural național, luptând pentru formarea şi educarea unui public de opere literare canonice, identitare, europene și naționale. Astfel, programul asigură, într-un formulă interactivă, creşterea gradului de competenţă culturală şi acces la cultură a beneficiarilor proiectului.

Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, în București. Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universității din București, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității București; a fost directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): Portretul literar, Editura Univers (1985) – Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române pentru critică literară; Calpuzanii, Editura Cartea Românească (1988) – Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Mitul și literatura, Editura Cartex (1995), ediția a II-a, Editura Univers (1999); Legenda, Editura Cartex (1995)

Maestrul Mircia Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele, județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual

.Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202″, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este directorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, conferenţiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din București, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice
de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vișniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Mănuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia
Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie și muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, București – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 orașe din România; realizatorul proiectului „Comedia româneasca” – momente și schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională și internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie și Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din București. În pregătire: Resurecţia oratoriei și antiteatrul.