Versuri dedicate profesorului Ilie Şandru, distins dascăl, talentat prozator, istoric, om de cultură, mare patriot harghitean cu prilejul celor 80 de ani de viață

Articol disponibil în: Română

 

CU VERSUL MEU…

 

Cu versul meu și cu a mea visare

Vă port mereu pân’ dincolo de zare,

Apoi vă sui în slavă de ceresc

Și vă cobor de-acolo-n omenesc.

 

Vă port prin lumi ce nici nu sunt știute

Și prin cerescuri încă ne-ncepute,

Ca să-mi vedeți ce-nseamnă măreție,

Să-mi știți căt suntem noi nimicnicie.

 

În mintea noastră-n țandără de gând

Am adunat milenii rănd la rând,

Sămânța unui bob de-nțelepciune

Și-n vis cu ea plecăm spre altă lume.

 

Străbatem hăuri în puține clipe

Pe căi cu astre toate pietruite

Și ne-afundăm călcâi-n infinit,

Țăruș să-i fim cărări-n nepierit.

 

Lactee Căi lăsăm ne fie urmă

Și universuri strângem într-o turmă,

Ocol dăm lumii celei fără maluri

Și-apoi ne-ntoarcem iar,  pe-a noastre plaiuri.

 

Lăsăm în pace lumile nebune

Cu-a lor genuni și hăuri fără nume,

Sunt lumi cu frumuseți ne-asemuite

Și iaduri ce-nspăimântă, nesfârșite.

 

Așa c-aici, pe drobul ăst de tină,

În nopți cu luna care ni-e vecină,

Când vom privi cerescul plin e stele,

Cu gândul știm că fost-am printre ele.

 

Vor trece încă veacuri rând la rând

Pân’ vom pleca pe urma celui gând,

Ce-acum e slobod lumi să hoinăreasc,

Înaripându-mi mintea omenescă.

 

17. 17.03.2020

     Mircea Dorin Istrate

 

 

 

 

TE CINSTIM

 

Motto:  ,,Te cinstim, distinse dascăl, scoborât din stirpe veche,

               Om cu-adâncă rădăcină, vrednic, brav, cu greu pereche,

               Ce pe-a vieţii lungă cale ai urcat triumfător,

               Stând mereu furtunii munte şi în gând cu-al ţării dor’’

 

În Săcal îi fost-a ziua ce-a dintâi a vieţii sale,

Săcălenii, oameni mândrii, ca părinţii dumisale,

Pusu-l-au pe calea vieţii drum să-i facă urcător

Ca prin carte să-şi clădească faima sa de muritor.

 

A-nvăţat, cum învăţară toţii copii de sărmani

Că doar munca te ridică, nu-ntr-o zi, ci-n zeci de ani,

Că doar ea şi adevărul îmi sunt stîlpii ce-o să ţină

Viaţa asta trecătoare, dac-o vrei în prealumină.

 

Topliţa ia fost în vreme pentru el, a doua casă

Şi din tot ce-a fost acolo, lui Ilie chiar că-i pasă

Să nu piară adevărul de pe petecu-i de glie,

De-asta el, din tot ce ştie, lasă lumii mărturie.

 

Vrednicit şi cu măsură, stima-n vreme şi-a urcat-o,

Bun cu bunii, rău cu ceilalţi, crucea singur şi-a purtat-o

Printr-o vreme mincinoasă, printre-acei ce-n astă ţară

Neamul nostru-n a lor suflet, mi-l înjură cu ocară.

                                      *

Astăzi, bunul nostru dascăl, lăurat şi cu virtute,

Încărcat de ani şi fală, biruind la vremi trecute,

Încă n-a-ncheiat socoata cu cea lume trecătoare,

Încă multe are-a spune din cuprinsul minţii sale.

 

Noi , v-om spune c-a sa urmă încă bine-i apăsată,

Nici de ploaie, nici de vânturi n-o să fie spulberată,

Veţi rămâne-n al nost’ suflet dascăl bun, ca un alint,

Vrednicit pe-a ţării glie şi de dânsa preaiubit.

 

Demn sunteţi de toată stima şi de-a nostră preţuire,

De-asta din adânc de suflet azi v-aducem mulţumire

Pentru toate cât făcut-aţi pentru noi şi pentru ţară,

Pentru neamul nost’ jertfelnic, ce-o renaşte iar și iară.

 

                                               Mircea Dorin Istrate

 

Domnului profesor Ilie Şandru, distins dascăl, talentat prozator, istoric, om de cultură, mare patriot harghitean, la 80 de ani de viață.