Justiția demontează un alt fake news propagat de UDMR: primarul din Corund nu trebuie să plătească amenda de 100.000 de euro

Articol disponibil în: Română

 

Justiția demontează un alt fake news propagat de UDMR: primarul din Corund nu trebuie să plătească amenda de 100.000 de euro. Demontarea unui fake news cu care UDMR și-a intoxicat propriul electorat în cazul Corund, prezentat de jurnalistul Dan Tanasă. 

Curtea de Apel Târgu Mureș a respins definitiv acțiunea Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de Dan Tanasă, prin care ADEC a urmărit punerea în executare silită a unei sentințe definitive prin care primarul UDMR din comuna Corund a fost obligat de instanță să îndepărteze inscripția în limba maghiară „Kozseghaza” amplasată în mod nelegal pe sediul Primăriei Corund.

Cum au stat de fapt lucrurile în realitate și de ce a decis de fapt instanța să-l amendeze pe edilul UDMR din Corund

În luna februarie 2016 Tribunalul Harghita a admis acțiunea Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC) și l-a obligat pe primarul UDMR al comunei Corund, Katona Mihály, să îndepărteze inscripția în limba maghiară „Kozseghaza” amplasată nelegal pe fațada primăriei și să plătească cheltuieli de judecată.

ADEC a inițiat acest proces pentru că sintagma „Kozseghaza” nu reprezintă denumirea unei instituții publice din sistemul administrativ românesc. „Kozseghaza” reprezintă o sintagmă utilizată în prezent în Ungaria iar primarii UDMR din Transilvania utilizează această sintagmă cu scopul de a transmite în spațiul public ideea falsă că Ungaria controlează administrativ părți din România.

La momentul la care ADEC a inițiat acest proces, pe fațada Primăriei Corund exista amplasată denumirea corectă în limba maghiară a Primăriei Corund, respectiv „Polgarmesteri Hivatala”. ADEC nu a avut nimic de obiectat cu privire la această denumire în limba maghiară amplasată legal pe fațada Primăriei Corund.

Sentința Tribunalului Harghita a rămas definitivă prin decizia Curții de Apel Târgu Mureș din data de 20 septembrie 2016 (detalii aici).

Inițial, primarul Katona Mihály a îndepărtat inscripția în limba maghiară de pe primărie însă mai apoi a reamplasat-o în mod ilegal.

Inițial, primarul din Corund a îndepărtat cele două inscripții, atât cea în limba maghiară cât și cea în limba română. Ulterior, deși era obligat de o sentință definitivă să îndepărteze inscripția în limba maghiară, primarul a reamplasat-o, de această dată însoțită de inscripția în limba română „Casa comunală” în locul inscripției „Primăria”:

Sentința definitivă viza doar inscripția în limba maghiară „Kozseghaza” și nu a impus primarului din Corund nicio obligație cu privire la inscripția în limba română.

Pentru că a refuzat să pună în executare o sentință definitivă, Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) a demarat procedura executării silite, potrivit Legii nr. 554/2004, și s-a adresat Tribunalului Harghita cu o cerere de amendare a edilului UDMR. Tribunalul Harghita a admis cererea ADEC iar primarul UDMR din Corund risca o amendă de câteva zeci de mii de lei.

Sentința Tribunalului Harghita pe scurt: „Admite în parte cererea formulată de reclamanta Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), cu sediul în , şi cu sediu ales în , în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Corund, cu sediul în Corund, nr. 589, jud. Harghita, şi în consecinţă, Aplică Primarului comunei Corund o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru neexecutarea sentinţei civile nr. 237 din 17.02.2016 a Tribunalului Harghita Respinge cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata de penalităţi. Respinge cererea formulată împotriva Consiliului Local Corund ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge solicitarea pârâtului Consiliului Local Corund de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Harghita. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 11.12.2018”.

Împotriva sentinței Tribunalului Harghita au formulat recurs atât primarul Katona Mihály cât și ADEC.

Curtea de Apel Târgu Mureș a respins în aprilie 2019 recursul primarului și a admis recursul ADEC. Sentința Curții de Apel Târgu Mureș pe scurt: „Respinge recursul declarat de Primarul comunei Corund (cu datele) împotriva sentinţei nr. 1803/11.12.2018 pronunţate de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 1119/96/2018. Admite recursul formulat de reclamanta Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa, cu sediul în Bucureşti, (cu datele), împotriva sentinţei nr. 1803/11.12.2018 pronunţată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 1119/96/2018. Casează în parte sentinţa atacată şi în rejudecare pe fond în limitele casării admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa. Aplică Primarului comunei Corund o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, începând cu data de 21.10.2016 şi până la executarea obligaţiei prevăzute în sentinţa civilă nr.237 din 17 februarie 2016 Tribunalului Harghita, rămasă definitivă prin decizia 563 din 20.09.2016 a Curţii de Apel Tg. Mureş. În temeiul art. 24 alineat 3 din Legea 554/2004 coroborat cu art. 906 alineat 2 Cod procedură civilă, începând cu data de 21.10.2016 şi până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu menţionat, obligă Primarul comunei Corund la plata penalităţilor de întârziere de 100 lei pe zi în favoarea reclamantei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 08.04.2019” (detalii aici).

Așadar, obiectul primului dosar a fost acela de a-l obliga pe primarul din Corund să îndepărteze o inscripție amplasată nelegal pe primărie, pe când obiectul celui de-al doilea dosar a fost amendarea primarului din Corund pentru refuzul de a pune în executare o sentință definitivă și nu pentru amplasarea unei inscripții în limba maghiară pe o instituție publică a statului român.

Cum au reacționat liderii UDMR: fake news cu scopul de a masca adevărul

Imediat după rămânerea definitivă a sentinței prin care instanța a constatat faptul că primarul UDMR din Corund nu a pus în executare de bună voie, în termen legal, o sentință definitivă, diverși lideri ai UDMR, în frunte cu liderul Kelemen Hunor, au intoxicat opinia publică cu fake news pe această temă, lansând în spațiul public o serie întreagă de acuzații fără acoperire în realitate cu scopul de a victimiza, din nou, întreaga comunitate maghiară din România și de a ascunde care era în realitate motivul pentru care primarul UDMR din Corund a fost amendat de instanță.

Solicitat să comunice un punct de vedere cu privire la acest subiect de către istoricul Marius Diaconescu, liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, printre altele: „Primarul a îndepărtat inscripţia, are multe dovezi în acest sens: contractul cu firma care a demontat inscripţia, procesul verbal la terminarea lucrării, filmări pentru televiziuni şi reportaje etc. Despre aceste aspecte discutăm. Nu vorbim de următorul pas, când primarul a încercat să se conformeze prin traducerea Közsegháza din maghiară în română. Important este să încercăm să înţelegem de ce se încearcă prin astfel de decizii judecătoreşti crearea unui sentiment de nesiguranţă, eventual de duşmănie din partea autorităţilor româneşti.(…) „Şi cred în acelaşi timp că această amendă este incorectă, nedreaptă şi disproporţionată. Şi sună ca o ameninţare brutală: dacă vreţi să folosiţi limba voastră maternă, vă arătăm noi ce veţi păţi. Tot ce se întâmplă este în contradicţie cu legile româneşti, cu acordurile ratificate şi cu bunul simţ”.

Deci, pentru liderul UDMR Kelemen Hunor obligarea unui primar UDMR să respecte o sentință judecătorească definitivă vine în contradicție cu bunul simț.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, liderul UDMR Kelemen Hunor se declară extrem de revoltat de această sentință a Curții de Apel Târgu Mureș și amenință că această situație va fi adusă în atenția instituțiilor europene.

La fel, printr-un mesaj publicat în data de 10 aprilie 2019 pe pagina sa de Facebook, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, demnitar al statului român numit de Parlamentul României, și-a depășit complet atribuțiile intoxicând la rândul său opinia publică cu afirmații care nu corespundeau realității:

„Încă un caz – România “model” în respectarea drepturilor minorităților naționale!

A nu se înțelege că nu sprijin executarea hotărârilor judecătorești dar totuși, îmi argumentează și mie cineva de ce numirea clădirii (bilingv) în care funcționează instituția primarului și a consiliului local, ca fiind Casa comunei sau Casa orașului după caz, ar constitui un caz de discriminare la adresa majorității române, respectiv o încălcare a Constituției României?

Avem exemple din alte părți mai cu tradiții în ale democrației în care astfel de clădiri se numes City Hall (das Rathaus) și nu se confundă cu instituția primarului sau a consiliului local care funcționează în respectiva clădire.

City Hall sau Casa comunei/orașului desemnează un loc al comunității, în care se gestionează treburile comunității. Ce este neconstituțional în acest fapt?

Și totuși, am ajuns ca alții și nu minoritatea națională în cauză să ne spună cum se traduc în limba noastră maternă denumirile instituțiilor.

Trist!”

Asztalos nu a menționat faptul că primarul UDMR din Corund a fost amendat pentru neexecutarea unei sentințe definitive, nu pentru amplasarea unei inscripții în limba maghiară pe clădirea Primăriei Corund.

La momentul la care Kelemen Hunor și Csaba Ferenc Asztalos propagau în spațiul public fake news cu privire la acest caz, pe clădirea Primăriei Corund era amplasată inscripția în limba maghiară „Polgarmesteri Hivatala”, care este denumirea în limba maghiară a denumirii oficiale a instituției din administrația publică a statului român, respectiv „Primăria”.

Deci primarul din Corund nu a fost amendat pentru amplasarea unei inscripții în limba maghiară pe o instituție publică a statului român ci pentru neexecutarea unei sentințe definive care l-a obligat pe acesta să îndepărteze de pe primărie o inscripție care nu este conformă cu sistemul administrativ românesc ci cu cel din Ungaria.

Fake news-ul propagat de Kelemen Hunor și Csaba Asztalos a fost contracarat chiar de fostul secretar general al UDMR, Kovacs Peter, care a reacționat public în acest caz într-un editorial pe portalul transindex.ro: „în statul de drept hotărârile judecătorești definitivă trebuie respectate de primarii din secuime”. Mai departe, Kovacs subliniază în editorialul său ceea ce s-a întâmplat în realitate în cazul primarului UDMR din Corund amendat definitiv de instanță: „un cetățean al unui stat constituțional nu a fost dispus să se supună unei decizii judecătorești definitive. Primarul nu a aplicat legea. A fost pedepsit pentru că a făcut asta”. „Ce era de așteptat? Aplauze?”, scrie Kovacs (detalii aici).

O reacție la fel de lipsită de coerență a avut în aprilie 2019 și Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN) care a condamnat, printr-o luare de poziţie, faptul că o instanţă din România a aplicat o amendă fără precedent primarului comunei Corund pentru inscripţia de pe faţada primăriei: “Casa comunală-Községháza”.

FUEN a condamnat cu fermitate restricţiile privind aplicarea legislaţiei naţionale şi europene în România şi încercările de a intimida comunităţile minoritare, precizează organizaţia. Buletinul informativ al UDMR l-a citat pe Loránt Vincze, în calitate de preşedinte al FUEN, care a afirmat că “Este un interés nedeclarat, dar consecvent urmat în România, intimidarea şi aducerea maghiarimii în imposibilitatea de a-şi exprima identitatea. Protestăm hotărât împotriva acestui fapt!” (detalii aici).

La momentul la care FUEN făcea aceste afirmații fără acoperire în realitate, pe fațada Primăriei Corund era amplasată inscripția în limba maghiară „Pogarmesteri Hivatala” împotriva căreia nimeni nu a avut nicio obiecție.

Potrivit agenției de presă ungară MTI, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, s-a plâns și el într-o conferință de presă susținută la Sfântu Gheorghe și a menţionat drept provocări ale statului român plângerile înaintate de bloggerul Dan Tanasă şi ale Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de către acesta, împotriva a diverşi maghiari din Secuime, aflaţi la conducerea unor instituţii, respectiv la sentinţele judecătoreşti prin care lideri maghiari au fost admonestaţi pentru utilizarea inscripţiilor şi simbolurilor maghiare. Este vorba despre o provocare instituţionalizată, construită cu bună ştiinţă, pentru care responsabilitatea îi revine statului român, a spus politicianul maghiar (detalii aici).

De ce primarul din Corund nu va plăti, de fapt, nicio amendă

În continuarea procedurii de executare silită, ADEC a dechis o nouă acțiune, a treia, împotriva primarului UDMR din Corund pentru stabilirea cuantumului final al amenzii și al penalităților, în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004.

În acest nou proces atât Tribunalul Harghita cât și Curtea de Apel Târgu Mureș au respins acțiunea ADEC (detalii aici). Cele două instanțe au făcut acest lucru nu pentru că ADEC nu a avut dreptate pe fond, ci pentru că între timp, speriat de amenda de aproape 100.000 de euro pe care ar fi trebuit să o plătească, primarul din Corund a pus în executare întocmai dispozițiile sentinței care l-a obligat să îndepărteze inscripția „Kozseghaza” de la fațada Primăriei Corund.

În final, ADEC a obținut respectarea legii și a unei sentințe definive în timp ce conducerea UDMR a manipulat din nou comunitatea maghiară intoxicând-o cu fake news-uri cu scopul evident de a inflama etnic acest subiect care era de fapt un subiect juridic.

Într-un final, instanțele de judecată din România au dovedit din nou că sunt imparțiale și că, contrar celor afirmate în spațiul public din România de liderii UDMR, nu există un tratament diferit aplicat primarilor UDMR în fața instanțelor de judecată. Această sentință definitivă dovedește, odată în plus, că în România toți cetățenii sunt egali în fața legii, indiferent de etnia lor.

Cetățenii aparținând minorităților naționale din România pot utiliza simbolurile lor naționale, fără nicio ingerință din partea justiției sau a autorităților publice. Acest caz dovedește odată în plus faptul că în România maghiarii se bucură de aceleași drepturi ca și românii și că, în realitate, în România nu există o atitudine anti-maghiară, așa cum în mod fals afirmă liderii UDMR cu scopul evident de profita electoral prin inflamarea artificială a unor teme.

Cetățenii români de etnie maghiară din România sunt protejați de lege și beneficiază de cel mai avansat sistem de protecție identitară și culturală din Europa. Ingerința Ungariei în treburile interne ale României pe această temă se dovedește, din nou, neavenită și cel puțin neprietenoasă, în realitate neexitând o atingere adusă drepturilor etnicilor maghiari din România.

Acest episod dovedește odată în plus faptul că liderii UDMR s-au isterizat în mod gratuit și au intoxicat propriul electorat cu teme false cu scopul evident de a profita electoral și de a masca lipsa de preocupare pentru problemele reale cu care se confruntă propriul electorat.