Limba română a răsunat în Piața Kossuth din Budapesta la vizita Papei. De ce nu am văzut nicio știre despre asta?

De admin Pe mai 23, 2023

Articol disponibil în: Magyar Română

În perioada 28-30 aprilie, Papa Francisc a întreprins o vizită apostolică în Ungaria, gest cu atât mai emoționant, cu cât Suveranul Pontif a tot avut probleme de sănătate în ultima vreme. Întreaga Ungarie s-a pregătit pentru eveniment, încercând să îi ofere oaspetelui ce are catolicismul maghiar mai frumos și mai valoros. Dar o vizită apostolică nu se adresează pe criteriu etnic, Papa Francisc adresându-se, ca de obicei, tuturor catolicilor, indiferent de etnie și de țară. Asta face lumea catolică atât de unită și asta conferă Bisericii Catolice o forță atât de mare.
Din acest motiv, Suveranul Pontif a promovat în discursul său ideile obișnuite ale apostolatului său, precum „deschiderea ușii față de migranți”, toleranța, pericolele naționalismului și ale individualismului, cerând maghiarilor, dar și tutror europenilor să fie incluzivi, milostivi, toleranți, în spiritul valorilor creștine.
Un exemplu concret de universalitate a cuvântului evangheliei îl reprezintă și frumoasa inițiativă a mai multor catolici români de a se deplasa la Budapesta, pentru a participa la slujbe. Potrivit Episcopiei Romano-Catolice de Iași, un grup de aproximativ 150 de credincioși provenind din satele de ceangăi moldoveni a fost prezent la Budapesta cu această ocazie.
De altfel, înaltul prelat a arătat în cuvântul său pastoral că limba creștinilor este cea a carității. La slujba oficiată de sfântul părinte în Piața Kossuth, rugăciuni au fost rostite și în alte limbi decât maghiara, iar o tânără purtând un frumos costum ceangăiesc a rostit la microfon o rugăciune în limba română. Glasul cristalin al tinerei a făcut o impresie frumoasă, ea s-a rugat „Pentru unitatea creștinilor, ca toți fiii tăi să găsească calea spre comuniunea perfectă cu Tine și între ei, pentru ca să fie o singură turmă și un singur păstor!”
Poate nu întâmplător, cuvintele fetei fac referire la „o singură turmă”, adică la încurajarea credincioșilor creștini de a acționa solidar pentru a-l slăvi pe Dumnezeu, prin ajutorul oferit celor creați după chipul și asemănarea Sa.
În felul acesta ceangăii dovedesc o dată în plus, că idetitatea lor este una eminamente religioasă, iar, din punct de vedere etnic, se situează la confluența dintre două culturi puternice, care și-au pus în egală masură amprenta asupra lor. Graiul ceangăiesc este o neverosimilă împletire între limbile română și maghiară, iar ca identitate etnică, ceangăii își asumă în mod egal românismul și maghiaritatea. Firește, ca orice limbă cu caracter local, graiul ceangăiesc este amenințat serios de dispariție, fiind vorbit astăzi doar de bătrânii din satele catolice din Bacău și Neamț.
Trist este că autoritățile nu iau niciun fel de măsuri, pe linia prezervării acestui tezaur, neexistând cursuri de studiu al graiului ceagăiesc, nici demersuri serioase științifice de cerectare a acestui grai. Această pasivitate a autorităților și chiar a organizațiilor civice ceangăiești lasă, din păcate, loc unor demersuri nu neapărat bine intenționate de atragere a acestor oameni catre o identitate străină lor, cea maghiară, copiii ceangăi fiind atrași, cu diverse argumente (masă caldă, excursii, burse etc) să urmeze cursuri de limbă maghiară. Un astfel de demers nu face decât să bată cuiele în coșcigul tradițiilor și mai ales limbii ceangăiești, fapt ce contravine normelor UE privind limbile amenințate de dispariție și ocrotirea diversității lingvistice.