Reacții la instigarea la segregare în școlile din Harghita

Articol disponibil în: Magyar Română

Recentele declarații ale președintelui Consiliului Județean Harghita, care sugerează excluderea elevilor maghiari din școlile cu predare în limba română, au stârnit valuri de indignare în rândul comunității educaționale și politice. Aceste afirmații, considerate a fi incompatibile cu valorile unei societăți democratice și ale unui stat de drept, au declanșat o serie de reacții puternice, în mod particular din partea conducerii Colegiului Național „Octavian Goga”.

Aceste comentarii, venite din partea unei figuri publice influente, sunt considerate nu doar nejustificate, dar și contrare principiilor fundamentale ale educației și democrației. Astfel de declarații nu numai că jignesc elevii și părinții, dar aduc prejudicii și corpului profesoral al colegiului, care se dedică oferirii unei educații de calitate, egalitare și nediscriminatorii pentru toți elevii.

Era așteptat ca autoritățile competente, precum Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sau Prefectura, să intervină în această situație. Cu toate acestea, până în prezent, răspunsul lor a lipsit cu desăvârșire, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficacitatea și imparțialitatea acestor instituții în protejarea principiilor egalității și respectului în educație.

În urma scandalului, o întâlnire a fost organizată între Borboly Csaba și conducerea Colegiului Național „Octavian Goga” pentru a discuta această problemă. Totuși, se pare că discuțiile nu au condus la nicio rezoluție concretă sau satisfăcătoare, lăsând multe întrebări fără răspuns și neliniști în comunitate.

Această situație continuă să fie un subiect fierbinte, subliniind nevoia unei atitudini mai ferme cel puțin din partea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a unei acțiuni concrete din partea autorităților pentru a asigura respectarea principiilor egalității și nondiscriminării în sistemul educațional.

Am solicitat și un punct de vedere din partea conducerii Colegiului Național „Octavian Goga” pentru că această unitate de învățământ este victima instigărilor discriminatorii facute de președintele CJH. Iată punctul de vedere al colegiului.

La ședința consiliului profesoral din 10 ianuarie 2024, l-am invitat pe dl. președinte al Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, pentru clarificări cu privire la afirmațiile domniei sale din data de 11 decembrie 2023. În calitatea sa oficială, în spațiul public prin intermediul rețelei de socializare Facebook, a făcut afirmații legate de Colegiul Național „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc, pe care-l consideră o „anomalie” a învățământului harghitean, prin faptul că rezultatele acestuia sunt, citez, „mult mai jos decât la celelalte licee”, motivul fiind, citez, „deoarece vin mulți copii maghiari la această școală”. Domnia sa consideră, citez exact, „că profesorii, conducerea școlilor ar trebui să abordeze mult mai pragmatic și crede că nu este o discriminare dacă într-o clasă cu predare în limba română cineva nu știe să vorbească, să se exprime în limba română, atunci legea lasă loc de a merge într-un alt liceu unde această barieră nu există”. În concluziile alegațiilor sale, a precizat că pentru a nu avea „reușite scăzute” la testele PISA, copiii, citez, „ar trebui să fie altundeva, să fie acolo unde au menirea”.
Postarea a fost șocantă și surprinzătoare pentru întregul colectiv de cadre didactice, alcătuit din români și maghiari deopotrivă. Facem această precizare pentru că, în instituția noastră, niciodată nu a existat discriminare pe criteriul etnic, nici în privința personalului și nici în privința elevilor.
La noi în școală nu se învață pe criterii etnice; toți sunt elevii noștri. Dorința părinților este suverană în ceea ce privește alegerea unității de învățământ și o fac nu doar pentru învățarea limbii române, ci și pentru rigoarea educațională, încrederea pe care ne-o acordă sub aspect formativ, pentru că se simt bine și sunt valorizați. Motivul pentru care nu pleacă din școala noastră este că așa doresc ei, nu pentru că-i ținem noi cu forța.
Cine a dorit să învețe în instituția noastră, prin exprimarea propriilor opțiuni, fie că a fost român, maghiar, moldovean, sârb sau copil cu cerințe educative speciale, a fost binevenit. S-au făcut eforturi comune și în egală măsură atât din partea elevilor, cât și a profesorilor pentru a avea rezultate cât mai bune.
Suntem în topul liceelor harghitene și pe primul loc în ceea ce privește liceele cu predare în limba română. În ultimii nouă ani școlari, procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat a variat în intervalul 89-97% pentru seriile curente, rezultatele cumulând ambele sesiuni ale examenului.
La evaluarea națională pentru elevii claselor a VIII-a, în ultimii opt ani școlari, procentele de promovabilitate au variat între 95-100% la limba și literatura română și 84-100% la matematică.
Așa că aprecierea dumnealui că suntem o „anomalie” pentru că avem elevi maghiari nici nu știm cum să o catalogăm.
De asemenea, ne punem întrebarea cum am reușit noi să contribuim la „reușitele scăzute” la testele PISA sau de ce suntem asociați cu aceste rezultate dacă nu am făcut parte din eșantionul testării.
În altă ordine de idei, în data de 17 noiembrie 2023, Consiliul Județean Harghita ne-a solicitat, în vederea analizării și realizării unui raport privind cifra de școlarizare și rețeaua școlară pentru învățământul preuniversitar de stat din județul Harghita, precum și rezultatele obținute la examenul de bacalaureat, următoarele informații: numărul elevilor repartizați în ultimii șase ani școlari în clasele a IX-a și provenind din școli cu predare în limba maghiară și ce rezultate au obținut la examenul de bacalaureat, sesiunile 2022 și 2023, acei elevi care au terminat în clasele cu predare în limba română și provin din școli gimnaziale cu predare în limba maghiară.
Răspunsul nostru la solicitarea dumnealor a inclus numărul elevilor care au venit din județul nostru, din alte județe și de la cele două școli cu predare în limba română, precum și procentele de promovabilitate pentru seriile curente de 94,11%, respectiv 89,71% pentru sesiunile din anii 2022 și 2023.
Nu înțelegem de ce Consiliul Județean Harghita ne solicită astfel de informații, în mod special pentru elevii care provin din școli cu predare în limba maghiară, când, în conformitate cu articolul 19, alineatul (6), literele a și b din Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, rețeaua școlară pentru unitățile de învățământ de stat preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul, actualmente, al IȘJ Harghita. La ce servesc astfel de informații?
În altă ordine de idei, noi nu facem statistici privind rezultatele elevilor pe etnii, nu doar că este total neadecvat, dar este interzisă categoric segregarea școlară pe criteriul etnic. Cum să realizăm astfel de statistici când avem elevi care provin din familii mixte sau elevi care au nume maghiar, dar sunt de etnie română și invers? Cât de justificate ar putea fi astfel de statistici, extrem de subiective și profund discriminatorii?Să nu uităm de GDPR.
Președintele Consiliului Județean Harghita a prezentat ca argument un studiu cu un titlu bombastic, „Dreptul tinerilor la educație și formare, nu ține cont nici de naționalitate și nici de limba de predare”, așa-zis sociologic, care se bazează pe premise greșite și date incomplete, unele fiind culese din surse subiective, care evident conduc la concluzii false.
De asemenea, nu înțelegem de ce trebuie să se denigreze Colegiul Național „Octavian Goga” și să se creeze o falsă problemă, pentru că există deficiențe în ceea ce privește învățământul profesional sau vocațional la nivelul întregului județ, așa cum susține domnul Borboly Csaba. Ce căutăm noi în această situație problemă?
Noi suntem aleși de părinți și elevi, ne îndeplinim rolul pe care îl avem, suntem implicați în viața comunității locale și mulți dintre elevii noștri au obținut rezultate foarte bune la concursurile și olimpiadele școlare, cu care județul nostru ar trebui să se mândrească, nu să fim considerați o „anomalie”.
În concluzie, ne dorim respect, bună înțelegere și vom fi în continuare un model de conviețuire interetnică armonioasă.

Dreptul de a alege școala este un aspect fundamental al sistemului educațional și reflectă principiile libertății individuale și ale drepturilor parentale. În România, acest drept este încorporat în legislația națională și se aliniază cu normele și standardele internaționale privind educația.
Conform Constituției României, educația este un drept garantat fiecărui cetățean. Articolul 32 stipulează că „Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și profesional și prin învățământul superior”. Acesta subliniază dreptul fiecărui cetățean de a alege forma de educație, ceea ce implicit include dreptul de a alege școala.
Legea Educației Naționale, Legea nr. 1/2011, oferă un cadru mai detaliat. În aceasta, se specifică că sistemul educațional trebuie să asigure egalitatea de șanse și dreptul la educație pentru toți cetățenii, indiferent de contextul social, etnic, lingvistic sau religios. Deși legea se concentrează pe asigurarea unui acces egal la educație, ea subînțelege și că familiile și elevii au libertatea de a alege instituția educațională.
Mai mult, România, ca membră a Uniunii Europene și semnatară a diferitelor convenții internaționale privind drepturile omului și educația, precum Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectă principiul alegerii libere a educației de către părinți și elevi. Acest principiu este reflectat în legislația națională.
Referitor la situația specifică a învățământului din Harghita, este esențial ca politica educațională să fie ghidată de principii de echitate, respect pentru diversitatea culturală și lingvistică și să susțină toate formele de educație, indiferent de limba de predare sau specificul unității de învățământ. Astfel, abordarea lui Borboy este total greșită și ilegală. El ar trebui să sprijine învățământul harghitean în toate formele sale nu să fie contra acestor principii. Este esențial ca politicienii și decidenții să recunoască și să susțină dreptul părinților și al elevilor de a alege școala, întrucât aceasta este o extensie a drepturilor lor fundamentale. Orice încercare de a limita sau de a influența această alegere din motive politice nu doar că contravine principiilor educaționale și legislației naționale, dar poate afecta și calitatea și echitatea educației oferite.
În concluzie, în România, dreptul de a alege școala unde vrei să studiezi este apanajul elevilor și părinților, un principiu susținut atât de legislația națională, cât și de angajamentele internaționale ale țării. Politica educațională ar trebui să reflecte această realitate, promovând o abordare incluzivă și susținătoare a tuturor formelor de învățământ, indiferent de specificul lor.