Ziua Imnului Național, sărbătorită la Miercurea Ciuc
Articol disponibil în:
Magyar 
Română
Vineri, 29 iulie 2022, militarii Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil BĂDULESCU” au participat alături de militarii Inspectoratului de Jandarmi Județean Harghita, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltul”, Inspectoratului Judeţean de Poliţie Harghita, la ceremonia dedicată sărbătoririi Zilei Imnului Naţional, manifestare desfăşurată la Monumentul Ostaşului Necunoscut din Miercurea Ciuc.
Alături de locuitorii municipiului Miercurea Ciuc, au fost prezenți la ceremonie, domnul Sandor Petres, prefectul judeţului Harghita, domnul colonel Nicolae-Gabriel Oros comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, reprezentanți ai autorităților publice locale, cadre militare ale marii unități de vânători de munte, precum și reprezentanți ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
După defilarea gărzii de onoare, un moment deosebit l-a constituit programul artistic pregătit de colegii de la Muzica Militară, a Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil BĂDULESCU”, dedicat sărbătoririi Zilei Imnului Național.
Ceremonia s-a încheiat cu onorul prezentat de Muzica Militară în aplauzele tuturor participanților la ceremonie.
*******
Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României – „Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848.
La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu, poet de factură romantică, ziarist și traducător, pe o melodie culeasă de Anton Pann și cu un conținut profund patriotic și național, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în primul Război Mondial, la Marea Unire din 1918 și de asemenea în cel de al doilea Război Mondial.
După instaurarea regimului comunist, „Deșteaptă-te române!” a fost interzis timp de aproape jumătate de secol. A fost cântat însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
În anul 1990, după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
- Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”/(Text: Trandafir Alin/Foto: Andronache Daniel)