Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

Disputa pentru Cheile Bicazului nu s-a încheiat. CJ Harghita va utiliza calea de atac extraordinară

Foto: Ziar Harghita

 

Sentinţa de joi prin care Curtea de Apel Ploieşti a decis irevocabil că zona Cheile Bicazului aparține județului Neamț pune capăt unui proces care a durat aproape 10 ani. Chiar și așa, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly a declarat agenţiei ungare de presă MTI că va utiliza calea de atac extraordinară, după ce vor intra în posesia sentinţei împreună cu motivarea. Acest lucru este posibil, deoarece în legislația din România există căi extraordinare de atac, inclusiv pentru o sentință definitivă, cum sunt revizuirea sau contestaţia în anulare, căi de atac care pot redeschide dosarul.

Preşedintele Consiliului Judeţean a considerat prejudiciabilă excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita şi a prefectului judeţului Harghita. Borboly Csaba a mai adăugat și că în cursul procesului oraşul Gheorgheni a fost mai puţin activ, toată procedura de administrare a probelor a fost efectuată de juriştii Consiliului Judeţean Harghita.

Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces, a declarat politicianul, care a precizat că, din câte ştie, niciuna dintre părţile implicate nu a cerut excluderea Consiliului Judeţean Harghita.

Borboly susține că excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene.

Potrivit părții maghiare, adică a conducerii CH Harghita și a Primăriei Gheorgheni, apartenenţa Cheilor Bicazului care a făcut parte prin tradiţie din așa-zisul ”Ţinut Secuiesc” şi a terenului de 700 hectare din împrejurimi a devenit un subiect controversat după ce legea 7/1996 a dispus fixarea graniţelor localităţilor în documentele de cadastru.

Autoritățile harghitene susțin că în anul 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au înregistrat un proces-verbal conform căruia zona cu puternic potenţial turistic aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al oraşului Gheorgheni. Iniţiativele de mai târziu, pornite din județul Harghita, aveau ca scop anularea acestui proces-verbal şi rectificarea limitei între cele două localităţi şi judeţe.

 

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *