Elevii maghiari din Harghita nu știu limba română în clasa a XII-a

Articol disponibil în: Magyar Română

Ziarharghita.ro a încercat să facă o serie de parteneriate cu unități de învățământ, în special licee din Harghita, în scopul promovării activităților acestora și a implicării elevilor în aceste promovări.

În acest sens, am făcut vizite la mai multe unități de învățământ și am discutat cu elevi de clasele a XI-a – a XII-a, care dau Bacalaureatul la limba și literatura română și, pentru a ne înțelege cu ei, am avut nevoie de un traducător care să le traducă în maghiară ceea ce spuneam noi în română.

Întrucât fenomenul ni s-a părut deosebit de îngrijorător pentru sistemul de educație din România, am solicitat ISJ Harghita un punct de vedere în acest sens:

„Elevii – chiar și cei de liceu – de etnie maghiară, au tendința de a se exprima în limba maternă, pentru a fi siguri de ceea ce spun, chiar dacă cunosc în oarecare măsură limba română și se exprimă destul de bine la ore. Le e teamă să nu se facă de râs. Elevii provin dintr-o zonă cu populație maghiară compactă, nu au prilejuri de a exersa comunicarea în limba română în afara orelor de limba și literatura română.

Programa școlară pune accent pe teorie literară (mai ales la liceu) care trebuie cunoscută la examene, profesorii pun accent pe studierea și învățarea acestor texte, pentru a mări șansele la examene, și mai puțin pe exprimarea liberă. Examenele pot fi luate (cu nota minimă, dar tot promovat este) și fără a avea competență de comunicare/ conversație în limba română. Se memorează textele, sunt reproduse, mai ales la probele scrise, chiar dacă elevul nu înțelege tot ce scrie/spune.

Mulți elevi, mai ales cei de la liceele tehnologice, provin din școli din mediul rural unde au avut profesori suplinitori, mulți necalificați. În ultimii ani s-au titularizat profesori calificați în județ, însă aceștia nu au rămas nici măcar să vadă școlile. Imediat după titularizare au solicitat detașare în alt județ și nu am putut să-i reținem în nici un fel. Detașarea lor nu înseamnă eliberarea postului pe care s-au titularizat, ei țin postul blocat ani în șir, până reușesc să se transfere. De aceea, locul lor este acoperit, cu greutate, de necalificați sau de calificați fără prea multe competențe.

Unii elevi au dificultăți de comunicare și în limba maternă. Nu au prea mare motivație pentru învățătură în general, au ajuns în liceu fiindcă sunt obligatorii 10 clase, și de bine, de rău au continuat și după acestea, au promovat cu cinci, speră să termine cumva școala și să se angajeze pe aproape de casă sau să meargă la muncă în străinătate.

Profesorii noștri fac eforturi deosebite, caută soluții alternative, dar este dificil, materia prevăzută de programa școlară trebuie parcursă. În ultima vreme tot mai mult se formulează – din partea părinților și a comunităților – solicitarea de a forma competențe de comunicare în limba română, nu doar de a promova cumva la examene. Ar fi necesară o adaptare a cerințelor programei școlare pentru elevii care vin din medii în care se vorbește în altă limbă.”, a declarat Gârbea Peter, Inspector școlar general.

Am încercat să comunicăm pe această temă și cu Ministerul Învățământului dar se pare că această instituție nu este foarte deschisă la a comunica pe asemenea subiecte sensibile.
Principala problemă pe care o vedem noi este aceea a limitării evoluției profesionale și educaționale a copiilor din zona Harghita care sunt obligați să rămână într-un perimetru geografic unde se vorbește limba pe care ei o cunosc, restul teritoriului României devenind imposibil de accesat pentru ei.
Copiii maghiari au dreptul și trebuie să aibă și posibilitatea să își facă o carieră și să evolueze în țara în care trăiesc, nu doar în județul în care locuiesc.

I.R.