Este incredibil ce fac autoritățile maghiare din Harghita propriilor etnici maghiari

De admin Pe dec. 22, 2016

Articol disponibil în: Magyar Română

Profitând de faptul că maghiarii din Harghita nu au acces să își ceară drepturile în fața autorităților române deoarece au probleme cu vorbitul limbii române, autoritățile maghiare de la Consiliul Județean Harghita fac legea. De ceva timp CJ Harghita face tot posibilul să demoleze casa unui maghiar din comuna Corund doar pentru faptul că există un proiect de colectare a deșeurilor și se vrea construcția unei stații de transfer și sortare a gunoiului fix în poarta omului. Deși cetățeanul din Corund are autorizație de construcție, cei de la Consiliul Județean au găsi o semnătură lipsă care ar fi trebuit pusă acum 16 ani de un secretar de la primărie care între timp a și decedat și pe acest nimic forțează demolarea casei în care omul trăiește alături de soție și cei doi copii.
Profitând de faptul că și persoana în cauză, ca de altfel și restul maghiarilor din Harghita sunt izolați de tot ce înseamnă autoritate a statului român și intenționat nu au fost lăsați să învețe ca să poată stăpâni limba română, autoritățile maghiare ce au interese clare de ordin financiar își bat joc de sarmanul om și îl poartă prin tribunale, prima oară la cele din Harghita și Mureș și acum la Bacău și toate aceste presiuni se fac din bani publici, deoarece omul este purtat pe drumuri chiar de Consiliul Județean Harghita.
Dacă autoritățile române și aici facem apel la Instituția Prefectului Harghita, servicii, procuratură nu vor interveni , acest etnic maghiar va ajunge să fie dat afară în stradă și i se va demola casa pentru că necunoscând bine limba va fi executat în tribunalele din România. E ca și cum ai lua un român și l-ai pune să se judece cu cineva într-o țară străină.
Din câte începem să înțelegem în Harghita cei care fac legea și orice abuzuri vor sunt cei de la UDMR. Adica dacă ești maghiar și nu faci ce vrea UDMR poți să te consideri un om terminat. În timp liderii politici maghiari și-au izolat și ținut în prostie propria etnie ca să o poată manipula și manevra cum vor ei. Văzând acest caz mi-am dat seama cât de vulnerabili sunt maghiarii în fața abuzurilor făcute de propriii lideri. Fără ajutorul autorităților române acest om va fi o victimă sigură. Autoritățile maghiare din Harghita sunt coordonate total pe linie UDMR, presa locală este de asemena 90% în slujba lor, majoritatea maghiarilor nu se pot plânge decât în limba maghiara și aici se închide cercul și încep abuzurile.

Comunitatea civilă din comuna Corund, județul Harghita, se află în plin protest la adresa amplasamentului planificat al stației de sortare și transfer al gunoiului menajer.

Povestea datează încă din anul 2011, când primarul și-a dat acordul pentru ca stația de sortare și transfer să fie amplasată în vatra satului. După mai multe procese câștigate, protestatarii sunt permanent atacați de Consiliul Județean Harghita care a cerut transferul cazului de la instanța din Tg. Mureș la cea din Bacău. Grupul de protestatari este astfel nevoit să se deplaseze sute de kilometri la procese.

Originea și istoria conflictului

2011: Consiliul Județean Harghita închiriază acest teren pentru construirea de mai târziu a stației de sortare și transfer a gunoiului menajer ca parte a proiectului județean integrat de managment al deșeurilor.

Terenul a fost oferit de către Primăria din Corund. Despre acest act au aflat foarte puțini oameni în acel moment, iar vecinii terenului, deloc.

2013: se procedează la aprobarea proiectului din partea APM Harghita fără ca cetățenii să afle, procesul verbal fiind semnat doar de 9 cetățeni. În act se pomenește de existența zonei de locuit în apropiere, și totuși planul este aprobat în pofida faptului că partea cea mai lungă a terenului este flancat de pârâul Corund, bogat în faună și vegetație.

La harababura ce domină planurile de dezvoltare teritorială, a urbanisticii comunei se referă și anexa PUG din 2016, în care în ultimii 15 ani s-au construit case de locuit cu autorizație în regulă – stația primind autorizație industrială în zonă verde.

2015: apar agenții care explorează geotehnic zona, iar vecinii iau act pentru prima oară la ce li se pregătește.

2015 aprilie-iunie: pornește protestul civil, se strâng semnături, petiția fiind semnată de 231 de localnici, și trimisă la 4 instituții: Primăria din Corund, Prefectura Harghita, APM Harghita și Consiliul Județean Harghita. Răspunsurile primite la acestea sunt neconvingătoare.

2015 iulie: sosește antreprenorul construcției, începe amenajarea șantierului. Grupul protestatar angajează pe cheltuiala proprie avocați și solicită sistarea lucrărilor. Procesul este câștigat la faza de fond, dar lucrările continuă cu intensitate încă 8 zile de-a rândul, fiind oprite doar de executorul judecătoresc.

2015 toamna: civilii atacă legalitatea autorizației de construire (dosarul nr 1417/96/2015). Paralel cu aceasta, Consiliul Județean pune sub semnul întrebării legalitatea autorizației de construire emisă acum 15 ani a casei de locuit a numitului Sera Zoltan, angajat ca purtător al procesului în numele grupului. Numitul este dat în judecată și pentru faptul că situația terenului de locuit pare neclară în evidențele corundene. Primul caz rămâne până la încheierea marelui proces, cel de-al doilea se pronunță în favoarea lui Sera Zoltan.

19 mai 2016: civilii câștigă retragerea și anularea autorizației de construire. Consiliul Județean contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție din Tg Mureș, dar ulterior cere transferarea procesului la Bacău. Următoarea ședință este programată pe data de 27 ianuarie 2017, orele 9.

Începutul verii din 2016: primarul Corundului inițiază cumpărarea unui nou teren liniștind spiritele, promițând că pe acest loc nu se va construi obiectivul propus. Directorul proiectului integrat județean însă se exprimă contradictoriu, la fel și președintele Consiliului Județean, afirmând, că nu renunță la teren, și că vor lupta până la capăt, deoarece aici au fost învestiți deja 1.900.000 RON din milioanele de euro fonduri UE, lucrări care au fost sistate ca urmare a rezistenței localnicilor.

Într-un an și jumătate protestatarii au fost nevoiți să participe la 25 de ședințe în diferite tribunale, costând buzunarele localnicilor circa 1,1 miliarde lei vechi.

Comuna trăiește nemijlocit din turism (restaurante, programe, pensiuni) și indirect din artizanat, ea fiind cel mai mare centru de meșteșugari din România. Comunitatea nu agreează ca vreme de 25 de ani, zilnic zeci de camioane să străbată localitatea, transportând deșeurile nesortate a jumătate din județ pe străzile localității.

Din cei 231 de protestatari inițiali, odată cu trecerea timpului tot mai puțini îndrăznesc să-și asume părerea. O parte din ei s-au calmat datorită afirmațiilor primarului, o mare parte însă este constrânsă prin diferite mijloace la renunțarea la convingeri.

Iosub Robert

P.S.: Rugăm instituțiile statului român să intervină de urgență și să oprească abuzurile autorităților maghiare împotriva propriilor etnici. Maghiarii sunt și ei oameni și trebuie să aibă aceleași drepturi ca orice cetățean al României. Este de neacceptat ca după 16 ani să vină cineva și să îți conteste autorizația de construcție, să te demoleze și să te dea afară cu familie cu tot. Dacă se întâmpla un asemenea abuz în Neamț sau în Bacău ieșea un scandal și se lăsa cu dosare penale.